Cafeaua, uleiul de măsline și peștele sunt doar câteva dintre alimentele falsificate și etichetate greșit în mod intenționat care au trecut adesea drept ceva ce nu sunt.

Într-o ţară în care există reglementări relativ stricte de etichetare, mulţi producători de produse alimentare încă reuşesc să păcălească cumpărătorii prin adăugarea de diverşi agenţi de încărcare sau prin diluarea produselor adevărate cu ingrediente mai puţin costisitoare, fără cunoștința consumatorului. Şi, de fapt, această practică a devenit atât de răspândită încât o organizaţie non-profit din SUA (care stabileşte standardele folosite de către FDA), a înfiinţat o bază de date pentru a urmări infracţiunile comise de diverşi producători. Numita Baza de date pentru frauda alimentară, aceasta descrie frauda alimentară ca “substituirea deliberată, adăugarea, falsificarea sau prezentarea eronată a alimentelor, ingredientelor alimentare sau ambalării alimentelor sau afirmaţii, declaraţii false sau care induc în eroare consumatorul cu privire la un produs în scopul unui câștig economic”. Lista are un număr şocant de intrări.

Şi, în timp ce o haină falsă nu poate decât  să ne pună într-o situaţie jenantă atunci când e descoperită, alimentele contrafăcute ridică un adevărat motiv de îngrijorare. Pot reprezenta un pericol deosebit de mare în special pentru cei care suferă de alergii alimentare. Dar nu numai pentru aceştia. De asemenea, unele produse folosite nu sunt destinate consumului uman, în timp ce altele conţin componente toxice, cum ar fi plumb sau melamina. Deşi lista alimentelor din această bază de date este vastă, iată unele dintre cele mai frecvent consumate alimente cărora trebuie sa le acordaţi o atenţie deosebită.

Sucul de portocale

Ce poate fi atât de complicat la sucul de portocale? Este făcut din portocale stoarse – cu excepţia cazului când nu este obținut astfel. Ca unii producători de sucuri se simt obligaţi să introducă regulat în produsele lor ingrediente străine portocalei pare exagerat, dar o fac. Și, de fapt, sucul de portocale este unul dintre cele mai populare produse care sunt bănuite de a conţine ingrediente suspecte. Piaţa abundă în sucuri de portocale false, unul dintre cele mai şocante amestecuri dezvăluind un amestec de zahăr din sfecla de zahar, zahar din porumb, glutamat monosodic, acid ascorbic, sulfat de potasiu, suc diluat de portocale și grapefruit.

Mierea

Diluarea mierii a ţinut prima pagina a ziarelor ceva vreme din cauza nenumăratelor cazuri din China unde acest produs alimentar este, de obicei, contaminat cu un antibiotic potenţial periculos. Producătorii maschează originea mierii, iar produsele denaturate se furișează la consumatorii neştiutori.

De asemenea, se întâmplă ca tipurile mai ieftine de miere să treacă drept sortimente mai scumpe. Mierea este unul dintre alimentele care este etichetat greșit cel mai frecvent, reprezentând 7% din cazurile de frauda alimentară. Recent, Food Safety News a testat câteva tipuri de miere și a constatat că 75% din mierea cumpărată de la magazine nu conţine polen. Oamenii cumpără tot un produs făcut de albine, dar neconținând polen, autorităţile de reglementare alimentară nu pot spune sursa mierii. Investigaţiile consecutive au constatat că o treime din întreaga cantitate de miere falsă a fost importată din Asia și a fost contaminată cu plumb și antibiotice.

Sunt enumerate o mulțime de ingrediente care nu sunt specifice mierii precum siropul de sucroză, siropul de zahăr, siropul de porumb, siropul de glucoza, siropul de porumb cu un conținut bogat în fructoza si o întreagă serie de îndulcitori neautentici. 

Afinele

În 7 batoane nutritive, care sunt mai rele decât bomboanele, s-a descoperit că cele care prezentau pe ambalaj imaginile fructelor de pădure, conţineau, ca să vedeţi, niciun fel de fructe de pădure. Fructele de pădure şi, în special, afinele au devenit un iubit super aliment şi, în consecinţă, frecvent falsificat – există o listă destul de lungă de produse alimentare destinate comerțului cu amănuntul, care conţin cuvinte sau imagini ce sugerează că în procesul de fabricaţie al produselor respective au fost folosite afine reale când, în realitate, nu este aşa.

Specialişti din cadrul unei organizații non-profit din SUA au evidenţiat că cele mai multe “afine” pe care le-au putut găsi în cele mai populare dintre produse au constat în cantități mari de zahar, sirop de porumb, amidon, ulei hidrogenat, arome artificiale şi coloranţii albastru nr.2 și roșu nr. 40. 

Laptele

Pare imposibil, dar nu este. Laptele este unul dintre produsele cel mai frecvent contrafăcute. Printre agenţii care intervin în contrafacerea laptelui se numără: melamina, surse neveridice de origine animală, formaldehida, uree, peroxid de hidrogen, amidon, detergent, soda caustică, zahăr, apă, seu de vacă și untura de porc.

Peştele

Între problemele de sustenabilitate și nivelurile de mercur, mulţi dintre noi suntem obsesiv de precauţi atunci când cumpărăm peşte. Aşa încât e deprimant și dureros să descoperim că un studiu realizat între 2010 și 2012 a evidenţiat că 33% din cele 1215 probe care au fost analizate în SUA, au fost etichetate eronat. Probele au fost colectate din 674 magazine din 21 de state.

Probele etichetate drept ton s-au situat pe primul loc în ceea ce priveşte etichetarea greşită (87 si 59%).

Cel mai simplu mod de falsificare a peştelui este comercializarea unor specii ieftine ca fiind somon sau alt tip de peşte scump. Somonul sălbatic are un nivel ridicat de omega 3, care susţine sistemul cardiovascular. Nu acelaşi lucru putem spune despre somonul de cultură sau despre păstrăvul curcubeu, specii mai ieftine cu care somonul este adesea înlocuit.

Uleiul de măsline

Cercetătorii au descoperit ca uleiul de măsline este cel mai vulnerabil aliment la frauda alimentară. În cele mai multe cazuri, consumatorii beneficiază de o calitate inferioară faţă de ceea ce este menţionat pe etichetă – ulei de măsline obişnuit în loc de extra virgin, sau un sortiment mai ieftin, care nu are nimic de a face cu Italia, însa fiind vândut drept italian. Dar uleiul de măsline este, de asemenea, frecvent diluat cu multe alte tipuri de ulei precum ulei de alune, ulei de porumb, ulei de floarea soarelui, ulei de arahide, ulei de soia, ulei de palmier și ulei de nucă. O probă analizată conţinea chiar untură.

În cazuri rare, pot fi adăugate soiuri de ulei nealimentar. Într-un caz bine cunoscut, mai mult de 600 de spanioli au murit, în 1981, după ce au consumat un ulei nealimentar, ulei industrial din seminţe de rapiţă comercializat drept ulei de măsline. 

Sucul de rodie

Sucul de rodie este o altă categorie de alimente distrusă de propria popularitate. Încă de când sucul de rodie a apărut pe piaţă, acesta a fost lăudat pentru conţinutul sau antioxidant sporit pentru care consumatorii sunt dispuși să plătească sume destul de mari. Se înțelege, astfel, de ce sucul de “rodie” este adesea diluat cu suc de struguri sau pere, zahăr și sirop de porumb bogat în fructoză. S-au raportat, de asemenea, cazuri de “suc de rodie sintetic”, care nu conţinea nici măcar urme de suc adevărat.

Cafea

Dacă achiziționați boabe întregi și le răşinaţi acasă, sunt mai puţine şanse că dimineaţa dvs. să nu fie “îmbunătățită” de ciudăţeniile intrigate care își găsesc drumul în cafeaua măcinată și cafeaua instant a diverșilor producători de cafea. Astfel, au fost găsite: crenguţe, coji de cafea, porumb prăjit, orz prăjit, soia prăjită, praf de cicoare, făină de secară, făină de cartofi, zahăr ars, caramel, smochine, sâmburi de curmale, glucoză, şi amidon.

Morala poveştii? Nu vă speriaţi de aceste lucruri, dar fiţi conștienți de ele. Cumpăraţi alimente integrale, ori de câte ori aveţi ocazia. Faceţi cumpărături de la persoane și din pieţe de încredere, dacă puteţi. Să ştiţi că brandurile mari ar trebuie să fie întrucâtva de încredere,  deoarece au multe de pierdut dacă sunt prinse cu etichetări eronate. De asemenea, fiţi atenţi la acele oferte care par prea frumoase pentru a fi adevărate, de exemplu, șofranul super-ieftin nu ar putea fi mai mult decât petale uscate de margarete.