Totul despre pâine

paine

Pâinea este un aliment important pentru consumatori. Noi o procurăm zilnic şi o consumăm la fiecare masă. Ca să ne orientăm corect în asortimentul larg de pâine pe care ni-l propun magazinele şi să alegem produsul  calitativ pentru sănătatea noastră e necesar să ştim unele lucruri: tipurile de pâine, proprietăţile nutritive ale acestora, ingredientele care se folosesc la preparare – detalii relevante  pentru propria noastră sănătate.

 Cum alegem o pâine de calitate?

-  Aspect general: produsul trebuie să fie nedeformat, bine dezvoltat, fără deteriorări.

-  Aspectul cojii: trebuie să fie rumenă; de culoare brună – la pâinea neagră şi galben-aurie – la pâinea albă; coaja să fie formată pe toată suprafaţa,  lucioasă, netedă, nearsă (porţiunile de coajă arsă conţin substanţe cancerigene); sortimentele cu specific rustic au coaja mată sau înfăinată.

Miros: plăcut, caracteristic pâinii coapte, fără mirosuri străine: de acru, de mucegai, de mere verzi sau rânced.

Miezul: să prezinte masă elastică, care după apăsare cu degetul repede îşi recapătă forma iniţială, nesfărâmicioasă, cu pori fini si uniformi, fără crăpături sau goluri, fără cocoloaşe sau urme de făină nefrământată, să nu fie lipicios şi umed (pentru pâinea albă).

- Gustul: să fie plăcut, caracteristic unui produs bine copt, potrivit de sărat, fără gust acru, amar sau alt gust neplăcut, fără scrâşnet în dinţi (datorită impurităţilor: nisip, pământ).

 

Nu se recomandă de procurat pâinea care este foarte puhavă, practic goală în interior, cu miezul exagerat de alb, ce se usucă foarte repede şi este fărâmicioasă la tăiere. Deşi are un aspect  apetisant, fiind  proaspăt coaptă, ea conţine o mulţime de aditivi alimentari, care pot dăuna organismului.

Atenţie! Dacă miezul este lipicios, se întinde (boala întinderii) sau dacă are pete albastre-verzui, cenuşii, galben-brune (mucegai)  şi prezintă miros specific – acest produs este contaminat.

 

Cele mai importante şi cunoscute tipuri de pâine sunt:

Pâinea albă – este făcută din făina rafinată albă şi conţine doar partea centrală a bobului de grâu (endosperm). Cu cât pâinea este mai albă, cu atât valoarea ei nutritivă este mai mica! Este o pâine săracă în fibre, minerale şi vitamine  aşadar, evitaţi atât cât puteţi pâinea albă. Ea conţine doar amidon, element care atunci când ajunge în tubul digestiv este foarte repede transformat în glucoză şi, ca efect negativ, creşte nivelul zahărului în sânge şi este interzisă oamenilor cu diabet şi obezitate.  Dacă nu puteţi renunţa să consumaţi pâinea albă, alegeţi-o cel puţin pe cea cu adaos de seminţe (in, floarea soarelui, nuci, ovăz) Aport caloric:  270 calorii/100 g.

Pâinea neagră de secară: avantajul ei principal – conţine multe fibre alimentare, aminoacizi, vitamine (B1, B2, B6, E) şi minerale (magneziu, fosfor, calciu şi potasiu). Ea are mai puţine calorii decât pâinea albă şi este recomandă pentru un regim alimentar echilibrat. Ea ajuta la detoxifierea organismului, aduce beneficii mari aparatului digestiv şi pielii.  Aport caloric: 218 calorii/100 g. Însa pâinea de secară nu creste şi este tare! De aceea, de multe ori producătorii aleg să amestece secara cu alte cereale.  

Pâinea preparată din amestec de faină de secară şi faină de grâu este considerată un tip sănătos de pâine,însă de foarte multe ori consumatorii sunt păcăliţi, căci  această pâine, ca şi  cea de secară este uşor de falsificat: în loc de faină neagră integrală se poate folosi tot faină alba, care se colorează chimic. Astfel, încât pâinea să pară  de secară, în timp ce noi cumpărăm tot o pâine albă. Citiţi cu atenţie eticheta şi urmăriţi preţul.  O pâine de secară trebuie să coste mai mult cu 30-50% decât cea albă.

Pâinea integrală -  este închisă la culoare, grâul este măcinat cu totul ( atât învelişul cât si germenul bobului). Citind eticheta pe primul loc în lista de ingrediente se indică – făină integrală de grâu, ovăz sau  secară şi nu te lasă păcălit de cuvinte mai pompoase ca “multicereale”, din “bob întreg” etc. Toate tipurile de ingrediente ar trebui să conţină cuvântul „integral”. Cea mai bună opţiune este cea din germeni integri. Este o pâine  sănătoasă datorită conţinutului de  vitamine, minerale şi fibre . Ea este mult mai echilibrată nutriţional, mai săţioasă decât pâinea albă, nu îngraşă, ajută la controlul glicemic. Toţi cei care doresc să aibă o dietă sănătoasă ar trebui să opteze pentru pâinea integrală, însă fără a abuza. Dezavantajul ei este ca nu se poate conserva pe mult timp, din acest motiv fiind neagreată de către producători.

Aport caloric: 230 calorii/100 g.

Pâinea cu seminţe de in

Este o sursă uimitoare de seleniu, potasiu şi mangan. Acesta oferă fibrele necesare zi cu zi, acizi graşi esenţiali şi fitoestrogeni, care vor îmbunătăţi sănătatea, dar te ajută să obţii şi o siluetă de vis. 

Pâinea fără gluten

Se recomandă, în primul rând, persoanelor care au intoleranţă la gluten. E bine de ştiut că aproximativ 4% din populaţie manifestă intoleranţă la gluten – cel mai des copiii şi persoanele trecute de 50 de ani. Dar şi pentru oameni sănătoşi această pâine este o bună alternativă pentru pâinea albă şi te ajută să scazi rapid în greutate. Nu este uşor să găseşti un tip de pâine fără gluten, dar nici imposibil. De obicei, cea integrală şi cea din orez brun nu conţine gluten. La fel, și cea din multicereale.

Pâinea din ovăz

Dacă vrei să reduci aportul de carbohidraţi, pâinea de ovăz este o alternativă excelentă. Este însă grozav faptul că ovăzul prezintă o sursa bogată de carbohidraţi buni, care sunt mai lenţi de digerat si te menţin mai mult timp sătul. Ovăzul este o cereală care te ajută la controlul colesterolului.

 Sfaturi utile

  • Să alegem un produs cu valoare nutritivă ridicată, bogat în fibre, proteine, vitamine şi minerale,  (din făină neagră sau integrală), chiar daca nu arată aşa bine ca pâinea albă.  Proteinele sunt cele care „ţin de foame”. Fibrele controlează nivelul de zahăr din sânge şi colesterolul.
  • Se recomandă  pâinea, care nu conţine grăsimi vegetale hidrogenate. Aceste grăsimi afectează glicemia şi contribuie la creşterea în greutate.
  • De preferat pâinea fără adaos de zahăr. Adăugarea acestuia se face pentru a-i  modifica gustul sau de a ajuta drojdia sa acţioneze mai bine. Cantitatea de zahăr nu trebuie însa să fie mai mare decât cea de fibre sau cea de proteine.
  • Sarea trebuie să fie indicată pe etichetă pe ultimul loc sau cel puţin după apă şi făină. Această pâine va conţine puţină sare.
  • Nu trebuie să consumam mai mult de 200 de grame de pâine pe zi, dacă nu depunem efort fizic susţinut şi chiar 100 de grame, în cazul persoanelor sedentare.
  • Alege pâinea fără aditivi alimentari sau cât mai puţini. De multe ori, producătorii folosesc ca materie primă făina de o calitate mai proastă şi pentru a produce o pâine cu aspect comercial acceptabil și a-i prelungi termenul de păstrare,adaugă un set colosal de aditivi: amelioratori, prafuri de copt, agenţi de îngroşare, emulgatori, enzime, prezenţa şi conţinutul cărora foarte rar se prezintă consumatorilor.

Cum acţionează amelioratorul?

  • accelerează activitatea drojdiilor, creşterea aluatului;
  • creşte volumul produsului finit
  • produs mai rumen
  • structura ideală a miezului
  • miez alb
  • crustă frumoasă

Termenul de valabilitate  al pâinii este de 24 ore de la coacere, 36 ore, 72 ore sau 168 ore în dependenţă de tipul pâinii şi a ambalajului. Termenul se indică pe etichetă la produse preambalate sau pe panoul informativ din unitatea de comerţ, în cazul produselor neambalate.

Locul ideal de păstrare e în cutia de depozitare a pâinii, înfăşurată în hârtie, nu în pachetul de polietilenă, deoarece va începe a mucegăi în 48 de ore, iar în frigider se îmbibă cu mirosuri străine.

Nu se recomandă să consumaţi pâinea cu carne, deoarece în această combinaţie mâncarea va digera foarte greu, provocând senzaţii de greutate în stomac. Mâncaţi pâinea cu legume, supe, lactate acidulate şi fiţi sănătoşi! 

Calitate proastă. Înlocuirea produselor alimentare

FRANCE-FOOD-MEAT

Calitate proasta. Fiecare dintre noi, fiind zi de zi în postură de consumator a avut situaţii când  ajungând acasă după o plimbare istovitoare la magazine, despachetând produsele, a observat că unele sunt de o calitate proasta, altele alterate sau pur şi simplu cu termenul de valabilitate expirat. Deşi astfel de cazuri se întâmplă des, puţini dintre noi ştiu s-o rezolve corect. În continuare vă vom explica ce trebuie să faceţi ca să vă puteţi soluţiona pozitiv problema.

Important:  Pentru a putea soluţiona pozitiv posibilele probleme în legătură cu produsele procurate, nu ezitaţi să luaţi Bonul de casă de la vânzător sau la necesitate cereţi-l, vânzătorul este obligat să vi-l dea!

În cazul produselor alimentare de calitate proasta cerinţelor prescrise sau declarate, vânzătorul este obligat, la cererea şi opţiunea cumpărătorului să le înlocuiască sau să restituie contravaloarea acestora cu condiţia că deficienţele nu-i sunt imputabile consumatorului.

În asemenea situaţii Vă sugerăm să întreprindeţi următorii paşi:

Pasul I. Împachetaţi produsul de calitate proasta la care sunt pretenţii, mergeți la magazinul de unde l-aţi cumpărat, apropiaţi-vă de vânzătorul de la care aţi cumpărat produsul sau după caz la administraţia magazinului.

Pasul II. Prezentaţi-i vânzătorului sau administraţiei magazinului produsul de calitate proasta în cauză şi bonul de casă, explicaţi-le oral care este problema şi ce anume doriţi dvs. (înlocuirea produsului sau returnarea banilor).

Pasul III. Dacă după paşii de mai sus problema a fost rezolvată (pe aşa numita “cale amabilă”), nu uitaţi să cereţi Registrul de Reclamaţii şi să vă exprimaţi în scris pe marginea cazului dat.

Pasul  IV. În cazul în care cei doi paşi de mai sus problema nu a fost rezolvată, nu mai pierdeţi timpul pentru scrierea pretenţiilor în Registrul de reclamaţii, solicitaţi  neîntârziat consultaţia CAS.

În dependenţă de situaţia concretă, CAS vă va oferi consultaţia şi vă va sugera paşii următori necesar de întreprins (iniţierea unei expertize, înaintarea reclamaţiei în dependenţă de rezultatele expertizei, sesizarea APC s.a.).

Dacă aţi nimerit într-o situaţie similară dar nu aveţi bonul de casă, rămâne să vă bazaţi doar pe onestitatea vânzătorului sau al administraţiei magazinului.

În cazul în care la cumpărarea unui produs, vânzătorul, nici la insistenţele dvs. nu doreşte să vă elibereze bonul fiscal, nu cumpăraţi produsul şi adresaţi-vă la FISC (Inspectoratul Fiscal Principal de Stat)

 

ŢINEȚI MINTE: Bonul fiscal, este unica dovadă a cumpărăturii efectuate de dvs., lipsa bonului exclude posibilitatea soluționării problemei. 

Carnea. Ce trebuie să cunoaștem înainte de a procura?

carne

Carnea poate fi proaspătă, congelată și alterată.

Criteriile de apreciere ale cărnii proaspete și ale cărnii alterate se fac ținând cont de indicatorii organoleptici:culoare, miros, aspectul pe suprafață și în secțiune, consistență, aspectul grăsimii și al măduvei osoase.

 

Carnea proaspătă

  • Mirosul caracteristic speciei, să nu fie acru, rânced  sau alterat.
  • Culoarea este uniformă în secţiune, specifică speciei animalului.
  • Suprafaţa cărnii este uşor umedă şi nelipicioasă.
  • Consistența cărnii este compactă şi elastică.  La atingere, prin apăsare, îşi va recăpăta forma rapid.
  • Dacă o atingem cu şerveţelul, el rămâne aproape curat şi uscat;
  • Grăsimea e mată, de culoare alb-gălbuie, fără miros şi gust rânced.
  • În cazul cărnii cu os, aspectul exterior al oaselor să fie fin şi fără pete, iar măduva sa fie roză.
  • Carnea proaspătă nu lasă zeamă!!!

 

Carnea alterată

  • Mirosul  cărnii este modificat și neplăcut.
  • Suprafața este umedă si lipicioasă, acoperită cu mucozități cenușii sau cu mucegai.
  • Culoarea este cenușie sau verzuie, uneori, suprafața cărnii pe alocuri este decolorată.
  • Carnea alterată   lasă zeamă  tulbure.
  • Consistența cărnii este mai puțin  elastică. La atingere, prin apăsare, porțiunea dată de carne nu îşi va recăpăta forma.
  • Grăsimea e moale cu consistența micșorată, prezintă miros și gust rânced.
  • În cazul cărnii cu os, aspectul exterior al oaselor este palid și, uneori, cu pete, iar măduva  nu umple complet canalul medular.

Important!!! Dacă carnea are miros diferit (de putrefacție) decât carnea proaspătă, atât la suprafaţă, cât şi în profunzime, nu riscaţi consumarea ei! Astfel de produse sunt necomestibile și dăunătoare sănătății!

 

Carnea congelată

  • Se păstrează  la  temperatura nu mai puțin de -180C.
  • Nu are miros.
  • Pentru a păstra calitățile cărnii și a preveni deshidratarea, decongelați carnea lent, de dorit în frigider la temperatura +50C.
  • Culoarea lichidului rezultat după decongelare trebuie să fie alb-gălbuie iar cea a țesutului, caracteristic speciei respective.

Atenție!!! Se interzice recongelarea cărnii decongelate! Carnea care a fost supusă decongelării, trebuie preparată imediat. În cazul nerespectării acestei cerințe, riscați o intoxicație alimentară.

 

Produsele din carne și preparatele din carne în membrană

Preparatele din carne sunt produse alimentare direct consumabile, obținute prin prelucrarea cărnii.

Preparatele din carne în membrană sunt uşor alterabile şi trebuie păstrate la o temperatură care să nu depăşească +50C, fără a fie congelate.

 

Preparatele proaspete:

  • Culoare este uniformă.
  • Consistența este fermă.
  • Miros este plăcut, specific sortimentului.
  • Membrana nu este lipicioasă sau deformată și nu prezintă pete.

 

Preparatele alterate:

  • Au o culoare neuniformă.
  • Mirosul este modificat şi neplăcut (de putrefacţie).
  • Membrana este acoperită cu mucus sau insule de mucegai.
  • Sub membrană pot apărea inele verzui.
  • Pe secțiune poate prezenta goluri, dând aspectul de  umflătură.
  • Membrana se desprinde ușor de compoziție.
  • Compoziția este nelegată, nu se poate tăia felii.
  • Gelatina e lichefiată sau tulbure.

 

Sfaturi utile la procurarea cărnii în magazine:

1.Verificați în mod direct caracteristicile produsului (miros, culoare, aspect). Refuzați produsele care prezintă caracteristici de produs alterat.

2. Acordați atenție deosebită asupra modului de prezentare a ambalajului. În cazul în care ambalajul este bombat, prezintă deformări sau este rupt, înseamnă că produsul nu mai prezintă deplină siguranță pentru consumator.

3.Verificați dacă este respectată temperatura la care este depozitat/expus la vânzare produsul alimentar ales de dumneavoastră (temperatura menționată de producător pe eticheta ce însoțește produsul trebuie să coincidă cu temperatura la care este expus la comercializare produsul achiziționat).

4. Nu consumaţi carne cu un miros suspect, chiar dacă pare proaspătă.

5. Verificați cu atenție termenul de valabilitate. Termenul de valabilitate trebuie să fie inscripționat pe eticheta produsului.

6. Solicitați și păstrați bonul de casă, în cazul în care doriți să reclamați calitatea unui produs.

7. Cumpărați carne în locuri autorizate,

8. Citiți cu atenție eticheta privind aditivii alimentari folosiți şi alegeţi produsul cu cele mai puţine E-uri .

 

Atenţie!!! Carnea decongelată trebuie să aibă caracteristicile cărnii proaspete. Dacă temperatura mediului înconjurător este mai mare cu 2-30C decât temperatura cărnii congelate, atunci se începe procesul de decongelare. Cu cât decongelarea se face mai lent, cu atât modificările şi pierderile de suc sunt mai mici.

Carnea, care a fost supusă decongelării, trebuie preparată imediat. În cazul nerespectării acestei cerinţe, riscaţi o intoxicaţie alimentară.

Alimente cu e-uri în mancarea copiilor noștri

e-uri mancare copii

Sursa: http://www.desprecopii.com/

In toate tarile se adauga E-uri alimentelor in scopul conservarii lor o perioada mai lunga. Problema este ca in Romania se depaseste doza admisa pentru aceste adaosuri. Iata deci o trecere in revista a acestor ”otravuri” care se strecoara in hrana copiilor nostri. Morala este simpla: incercati sa ii dati copilului dvs. cit mai multe alimente naturale si feriti-i atit cit puteti de alimentele ”dubioase”.

Mini-dictionar de E-uri

E555 (silicatul de aluminiu si potasiu) este folosit in sare, lapte praf si faina. Desi se cunoaste ca aluminiul este cauza unor probleme placentare in timpul sarcinii si ca este asociat cu boala Alzheimer, este permis in Romania.

E210 (acidul benzoic) se adauga la bauturi alcoolice, produse de brutarie, branzeturi, condimente, dulciuri, medicamente. Poate provoca crize de astm, in special la persoane dependente de medicatie, si poate reactiona, provocand hiperaciditate la copii. In urma testarii pe animale de laborator, a fost asociat si cu cancerul.

E211 (benzoatul de sodiu) este folosit ca antiseptic, conservant alimentar si pentru a masca gustul unor alimente de calitate slaba; bauturile racoritoare cu aroma de citrice contin o cantitate mare de benzoat de sodiu (pana la 25 mg/250 ml); se mai adauga in lapte si produse din carne, produse de brutarie si dulciuri, este de asemenea prezent in multe medicamente; se cunoaste ca provoaca urticarie si agraveaza astmul. Asociatia consumatorilor din Piata Comuna Europeana il considera cancerigen, insa este permis in Romania.

E250 (nitritul de sodiu) este utilizat in stabilizarea culorii rosietice a carnii conservate (fara nitrit, hot dogs si bacon ar arata gri) si da o aroma caracteristica. Adaugarea de nitriti in alimente poate duce la formarea de cantitati mici de substante cu potential cancerigen, in special in bacon. Companiile care proceseaza carnea adauga acum, pe langa nitrit, acid ascorbic sau izoascorbic pentru a impiedica formarea de nitrozamine. Industria carnii justifica utilizarea nitritilor pentru efectul lor inhibitor asupra dezvoltarii bacteriilor producatoare de toxina botulinica.

E132 (indigotina) este un colorant care se adauga in tablete si capsule, inghetata, dulciuri, produse de patiserie, biscuiti; poate provoca greata, voma, hipertensiune arteriala, urticarie, probleme de respiratie si alte reactii alergice. Este permis in Romania.

E123 (amaranthul) este obtinut din planta cu acelasi nume; este folosit in amestecuri pentru prajituri, umpluturi cu aroma de fructe, cristale pentru jeleuri, poate provoca astm, eczema si hiperaciditate; in teste pe animale a provocat defecte neonatale si moarte fetala.

E122 (azorubina) este un colorant rosu, obtinut din gudron, care se adauga la dulciuri, martipan, cristale pentru jeleuri, peltea. Poate produce reactii adverse la persoanele astmatice si la cele alergice la aspirina. Este interzis in Japonia, Suedia, SUA, Austria si Norvegia. Este permis in Romania.

E155 (brun HT) este utilizat in ciocolata si prajituri. Poate produce reactii adverse la persoanele alergice la aspirina si la cele astmatice. Se cunoaste, de asemenea, ca poate produce sensibilitate dermica. Este interzis in Danemarca, Belgia, Franta, Germania, Elvetia, Suedia, Austria, SUA, Norvegia. Este permis in Romania.

E952 (ciclamat) este un indulcitor artificial care poate produce migrene si alte reactii adverse; unele testari au aratat ca poate fi cancerigen; este interzis in SUA (din 1970) si Anglia din cauza potentialului cancerigen. Este permis in Romania.

E312 (galat de dodecil) se foloseste pentru a preveni rancezirea alimentelor grase; poate provoca iritatie gastrica sau cutanata; nu este permis in alimente pentru sugari si copii mici deoarece provoaca tulburari hematologice; este asociat, de asemenea, cu tulburari nervoase; se foloseste in uleiuri, margarina, untura, sosuri de salate. Este permis in Romania.

E420 (sorbitol si sirop de sorbitol) este un indulcitor artificial si umectant care se obtine din glucoza sau prin sinteza; se foloseste in dulciuri, fructe uscate, hrana saraca in calorii, siropuri farmaceutice si este printre primii sapte conservanti utilizati la produsele cosmetice; nu este permis in hrana pentru sugari si copii mici deoarece poate provoca tulburari gastrice. Este permis in Romania.

Atentie – colorantii din sucuri si dulciuri produc cancer

Dulciurile si produsele racoritoare sunt destinate in special copiilor si, pentru a fi mai ispititoare, au nevoie de coloranti cat mai atragatori. Acestia, desi valorosi prin proprietatile lor intrinsece, sunt vatamatori pentru sanatate, determinand deficiente in vitamina B6 si zinc si chiar aparitia, in timp, a unor tumori. Un astfel de colorant este tartrazina – E102, acceptat de legislatia romaneasca, dar interzis pentru produse alimentare in Suedia, Elvetia, Marea Britanie si Olanda.

Conform unui studiu al Asociatiei pentru Protectia Consumatorilor (APC) din Romania, s-a constatat ca pe piata romaneasca exista anumite produse, destinate in special copiilor, care contin acest colorant: bomboanele Ciclete cu aroma de zmeura (producator C.M. Chimica Daily Bucuresti), bauturile racoritoare Kick de portocale (sub licenta Royal Crown Company), Prigat Orange Light (Sigat Beverage Company), Fanta Exotic (SC Coca-Cola HBS Rom) si Mirinda Orange (imbuteliata la Quadrant-AMRoQ Beverages), bomboanele Kathy Lemon (Confiseue Kathy, Bruges), budinca cu gust de vanilie (Euro Food Prod), bomboanele gumate Sugus Exotic (Kraft Foods Romania), acadelele Chupa Chups (Elkeka Romania), Bega – baton cu spuma si jeleu de lamaie (Kandia Timisoara Romania) si Kroky Mania (jeleuri Silvana drajate de caise, zmeura sau portocale, produse de Kraft Jacobs Suchard Romania).

Efecte negative asupra sanatatii

Acest colorant determina o reactie de intoleranta la aproximativ zece oameni din o mie, care se manifesta prin edeme ale buzelor, urticarie, rinite, astm, purpura si chiar soc anafilactic. Persoanele alergice la aspirina sunt alergice si la tartrazina. Acest colorant se elimina preponderent prin bila, deci persoanele cu afectiuni la nivelul acestui organ pot avea probleme cu sanatatea din cauza consumului unor produse colorate cu tartrazina. Consumul acestor produse determina deficiente in vitamina B6 si zinc, ceea ce declanseaza probleme mai ales femeilor. S-a constatat ca vitamina B6 este implicata in metabolismul progesteronului, care la randul sau are un rol in procesarea excesului de estrogen. In acest fel, femeile cu probleme hormonale (hipersecretii de estrogeni) pot sa dezvolte in timp diferite tipuri de tumori (fibroame etc.).

Doza maxima admisa

APC Romania solicita autoritatilor de resort interzicerea folosirii acestui compus, cel putin pentru produsele frecvent consumate de copii, deoarece s-a constatat ca dozele mari de tartrazina determina modificari histologice ireversibile ale ficatului. Tinand cont ca acest compus este frecvent folosit in bauturile racoritoare pe perioada verii, problemele cauzate de tartrazina pot deveni extrem de grave. Doza maxima admisa pentru consum este de 0,75 mg/kg corp, iar in produsele alimentare 70 mg/kg corp, cu exceptia rahatului, unde doza admisa este de 30 mg/kg. Cu alte cuvinte, daca un producator introduce in bauturi racoritoare cantitatea maxima de colorant – 70 mg/kg (echivalent litru) – atunci o persoana de 30 kg care bea doi litri de suc va ingera 140 mg colorant, in timp ce doza maxima admisa pentru o persoana de 30 kg este de 22,5 mg.

Asadar recapitulam…

-aditivi alimentari care produc cancer: E131, 142, 211, 213, 214, 215, 216, 217, 218, 239, 330;

-aditivi alimentari care afecteaza vasele de sange: E250, 251, 252;

-aditivi alimentari care produc boli de piele: E230, 231, 232, 233;

-aditivi alimentari care ataca sistemul nervos: E311, 312;

-aditivi alimentari care pot produce tulburari digestive: E338, 339, 340, 341, 363, 465, 466, 450, 461, 407;

-aditivul care distruge vitamina B12: E200.

E123 – este interzis in SUA si in fostele state sovietice. Se gaseste in bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, branzeturi topite si creme de branza. Este considerat cel mai puternic cancerigen dintre aditivi. In aceeasi categorie face parte si E110, care intra in componenta dulciurilor (mai ales a prafurilor de budinca), colorandu-le in acel galben de “apus de soare”, de care vorbeam ceva mai sus.

E330 – produce afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune cancerigena puternica. Se gaseste in aproape toate sucurile din comert.

E102 – este un alt colorant care se gaseste in dulciuri, mai ales in budinci. Are actiune cancerigena si el.

Articol aparut in 2001 in ziarul Curentul

Conservantii, aromele, colorantii – intr-un cuvant aditivii – sunt indicati pe ambalaj cu litera “E”, urmat de un numar format din trei sau patru cifre. Unele dintre aceste substante sunt nocive, toxice, chiar cancerigene. Oamenii de stiinta afirma ca, in cantitati mici, consumul lor nu constituie un pericol pentru organism. Totusi, pentru a preveni eventualele pericole, Statele Unite ale Americii si Uniunea Europeana au interzis o parte din “E”-uri. In Romania, laboratoarele nu pot detecta toti aditivii ce sunt introdusi in alimente, iar de multe ori produsul este introdus pe piata doar prin datele furnizate de producator. Exista astfel riscul de a nu se respecta cantitatea adaosurilor sintetice conform reglementarilor legale.

“E”-urile, sinonime cu otrava

Conform normelor oficiale, prin aditivi alimentari se intelege orice substanta care, in mod normal, nu este consumata ca aliment in sine si care nu este utilizata ca ingredient alimentar caracteristic – avand sau nu o valoare nutritiva, prin a carei adaugare intentionata la produsele alimentare in scopuri tehnologice pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare a unor asemenea produse alimentare, devine o componenta a produselor alimentare respective.

E-urile sunt acei aditivi adaugati in alimente cu rol de indulcitori, coloranti, emulgatori, conservanti. Alinierea la normele Uniunii Europene a presupus folosirea codurilor de tip “E” pentru aditivii alimentari.

Numeroase organisme internationale de sanatate au tras insa serioase semnale de alarma cu privire la aceste adaosuri sintetice, declarandu-le toxice. Folosirea lor indelungata sau improprie poate duce, in timp, la formarea unor afectiuni grave, care nu mai pot fi tratate.

Potrivit rapoartelor organizatiilor internationale, mortalitatea in randul populatiei globului, cauzata de consumul alimentelor imbogatite cu substante artificiale, se afla pe locul al treilea, dupa consumul de droguri si medicamente si dupa accidentele de circulatie.

Organismul, supus la bombardamente chimice

Consumul indelungat de alimente care au in compozitie aditivi obtinuti pe cale sintetica supune organismul la un adevarat bombardament chimic care afecteaza organele interne. Pentru a se apara, acesta ajunge sa produca anticorpi peste masura, care in cele din urma participa si ei la vatamarea organelor. In cazurile nefericite, rezultatul acestor procese este distrugerea iremediabila a sistemului imunitar si aparitia unor tumori maligne sau benigne.

Studiile de specialitate arata ca sunt cateva produse a caror folosire indelungata favorizeaza crearea unui astfel de dezechilibru in organism. Folosirea lor intamplatoare, pentru o perioada limitata de timp, nu are efect daunator. Pe Internet sunt site-uri care vorbesc despre nocivitatea acestor produse.

Margarina afecteaza sistemul imunitar

Este un produs aparut in al doilea razboi mondial, atunci cand untul incepuse sa devina inaccesibil. Cercetatorii americani au descoperit accidental ca daca se incalzeste la 150 de grade Celsius un amestec de uleiuri vegetale, in prezenta hidrogenului si folosind catalizatori de nichel, se obtine un produs alb, asemanator untului, cu o structura moleculara identica cu cea a plasticului, pe care l-au botezat “margarina”, dupa numele sotiei (Margot) unuia dintre savanti. Din acel moment si pana acum, progresul tehnologic a permis ca produsul, cu ajutorul substantelor sintetice, sa fie din ce in ce mai apetisant si mai atragator. Mirosul de lapte al margarinei e obtinut pe cale chimica. Grasimile care se afla in compozitia ei sunt insa greu asimilate de organism, care, pentru a face fata solicitarii, utilizeaza o cantitate mare de energie.

Sistemul imunitar este astfel neglijat si se creeaza o mai mare sensibilitate la infectii, la intoxicatii si la imbolnavirea de cancer. De asemenea, in procesul de metabolizare a grasimilor, ficatul este solicitat excesiv, favorizand hepatita.

Aspartam-ul, un indulcitor criminal

Este unul dintre alimentele cele mai controversate. Fiind deosebit de concentrat, el lezeaza organele digestive, pe care le obliga sa prelucreze o cantitate prea mare de energie. Pentru ca nu poate fi prelucrat tot, o parte din substanta trece imediat in sange, prin intestinul subtire, provoaca hiperglicemie, ceea ce obliga pancreasul sa produca in exces insulina. In acest fel, organismul este dereglat, creandu-se stari de oboseala si de agitatie. Pe termen lung, consumul in exces de aspartam expune la gripa, boli de plamani, infectii urinare si intestinale. Lipsa de calciu apare si ea in timp.

Ghid pentru citirea corectă a etichetelor produselor alimentare

httpwww.nosugarshop.roblogpage9

Sursa: http://semneletimpului.ro/

Fiecare dintre noi ar trebui să citim cu atenţie etichetele produselor din coşul de cumpărături, pentru a face cele mai bune alegeri când vine vorba de alimentele pe care le consumăm. 

Iată câteva sfaturi adunate de publicaţia Health care te vor ajuta să alegi cele mai bune alimente pentru un stil de viaţă sănătos.

În primul rând, evită produsele cu un conţinut bogat de grăsimi trans care cresc nivelul colesterolului „rău” (LDL) şi scad nivelul colesterolului „bun” (HDL). Verifică de asemenea dacă există în listă şi ulei parţial hidrogenat, lucru care îţi indică dacă produsul are grăsimi trans.

Nivelul de zahăr conţinut inscripţionat pe pachet ar putea conţine, de cele mai multe ori atât zahărul prezent în mod natural (ca de exemplu fructoza din fructe), cât şi cel adăugat (fructoza din siropul de porumb). Dacă zahărul este printre primele două ingrediente inscripţionate, înseamnă că produsul are un conţinut ridicat. Adesea, ingredientele sunt aranjate după volum. Nu este o metodă infailibilă, însă, explică dr. Walter Willett, deoarece uneori producătorii pot „sparge” cantitatea întreagă de zaharuri, împărţind-o în dextroza, fructoză din sirop de porumb ş.a. El însă ne sfătuieşte să evităm acele produse care au mai mult de un tip de zaharuri. Fii atent şi la acele substanţe care se termină în „oză”: fructoză, glucoză …

Doza Zilnică Recomandată (DZR -Daily Value, DV) semnalează cantitatea suficientă a fiecărui nutrient recomandată pentru majoritatea adulţilor sănătoşi. O sursă bună de substanţe nutritive ar trebui să aibă între 10-19% din DZR.

Verifică şi cantitatea de sodiu conţinută şi ai grijă să nu depăşeşti doza zilnică recomandată de 2.300 de miligrame pe zi.

Atunci când vine vorba de calorii, este bine să consumăm cât mai puţine, dar dacă produsul este bogat în nutrienţi, poţi face o excepţie de la regulă atunci când alegi produsele alimentare.

De asemenea, asigură-te că alimentele din cereale pe care le consumi, precum pâinea sau pastele, au cel puţin trei grame de fibre. Ai grijă ca pe pachetele acestor produse să fie inscripţionat „cereale integrale”, nu „cereale îmbogăţite”, pentru că acestea din urmă sunt rafinate.

Nu în ultimul rând, ia în calcul şi numărul de porţii inscripţionat pe ambalaj, pentru că valorile afişate se referă la o singură porţie.

Eticheta – o primă sursă de informare a consumatorului!

eticheta

Ce înseamnă o etichetă?

Orice material scris, care însoţeşte produsul, conţine elemente de identificare a produsului şi, după caz, instrucţiuni de utilizare pentru consumator.

La ce ne ajută eticheta unui produs?

Eticheta îi vine în ajutor consumatorului cu informaţia necesară suficientă, uşor de verificat şi comparat, astfel încât să-i permită acestuia să aleagă produsul alimentar care corespunde exigenţelor lui din punct de vedere al cerinţelor şi posibilităţilor financiare, precum şi de a cunoaşte eventualele riscuri la care ar putea fi supus, achiziționând alimentele.

Care sunt cerinţele generale faţă de o etichetă?

Textul etichetei trebuie să fie redactat în limba de stat a RM. Eticheta trebuie să fie amplasată astfel încât să nu poată fi separată de recipient şi informaţia de pe ea să nu poată  fi ştearsă.

Inscripţiile de pe etichetă trebuie să fie clare, lizibile, nelavabile, inteligibile aşezate într-un loc vizibil pentru consumator în condiţiile normale de cumpărare şi utilizare. Acestea nu trebuie să fie acoperite sau separate prin alte indicaţii, inscripţii sau desene.

Informaţiile înscrise pe etichetă nu trebuie să inducă în eroare consumatorii în privinţa caracteristicilor alimentului şi, în special, a naturii, identităţii, proprietăţilor, compoziţiei, cantităţii, durabilităţii, originii sau provenienţei lui, precum şi a metodelor de fabricaţie sau de producţie.

Etichetarea şi metodele prin care aceasta se expune nu trebuie să atribuie alimentelor proprietăţi de prevenire, tratare sau vindecare a bolilor sau să facă referiri la astfel de proprietăţi. Această interdicţie nu se referă la apele minerale naturale, precum şi la orice alimente cu destinaţie nutriţională specială, avizate în acest sens de Ministerul Sănătăţii.

Ce trebuie să conţină o etichetă?

Eticheta trebuie să conţină aşa informaţii ca:

  • denumirea sub care este comercializat produsul alimentar
  • lista ingredientelor (lista cu ingrediente trebuie să fie specificată pe etichetă)
  • cantitatea netă, volumul
  • data fabricării și termenul de valabilitate – data până la care produsul îşi păstrează caracteristicile specifice în condiţii de depozitare corespunzătoare
  • condițiile de păstrare;
  • instrucţiunile de folosire (instrucţiunile de utilizare a alimentelor, inclusiv de reconstituire, se înscriu în aşa fel încât să permită utilizarea corectă a acestora)
  • denumirea și adresa producătorului și/sau a importatorului, distribuitorului
  • date privind identificarea lotului
  • denumirea ţării de origine
  • alte informaţii specifice. 

Atenţie sporită la:

- produsele alimentare care nu au inclusă pe eticheta informația corespunzătoare despre produs/producător

- produsele care nu au termenul de valabilitate stabilit (în cazul în care stabilirea termenului de valabilitate al produsului alimentar este obligatorie) sau al căror termen de valabilitate a expirat. Prelungirea termenului de valabilitate al produselor alimentare, inclusiv prin reetichetare sau reambalare este interzisă

- produsele ce nu au certificate de calitate sau declarații de conformitate

Condiţiile tehnice şi sanitare obligatorii care urmează de aplicat tuturor alimentelor introduse pe piaţa de desfacere a Republicii Moldova sun prevăzute în “Normele privind etichetarea produselor alimentare” aprobate prin Hotărîrea Guvernului RM nr.996 din 20.08.2003.

În cazul apariţiei unor dubii, nu ezitați să vă adresați către agentul economic/vânzător care este obligat să vă prezinte informaţia completă, veridică, precisă privind produsele alimentare comercializate.

De ce se încalcă drepturile consumatorului? Necunoaştere sau indiferenţă …

drepturile

Zi de zi, ani în şir ne-am deprins să auzim în market, la piaţă, consumatori grav nemulţumiţi, care mereu reproşează: “Avem preţuri mai înalte decât în Europa, sânt oare acestea mărfuri calitative!!! Să consume marfa, acei ce o produc şi o realizează… Avem drepturi doar pe hârtie etc.”.

Să încercăm a lămuri lucrurile, pentru a găsi soluţii şi sfaturi cumpărătorilor disperaţi.

Pretindem că ni se încalcă drepturile ? Ne cunoaştem oare drepturile consumatorului ? Putem să ne folosim de drepturile consumatorului oferite?

În  Republica Moldova actul normativ  care reprezintă baza juridică pentru protejarea de către stat a persoanelor în calitate de consumatori este „Legea privind protecţia  consumatorilor” nr.105-XV din 13.03.2003.

Legea enunţată ne defineşte atât noţiunile de consumator, vânzător,  producător, distribuitor ş.a., cât şi totalitatea drepturilor şi obligaţiilor participanţilor la raporturile de vânzare-cumpărare.

E bine să ştie orice persoană că are dreptul la:

  • protecţia pentru  drepturile consumatorului de către stat
  • protecţie împotriva riscului de a achiziţiona un produs, un serviciu care ar putea să-i afecteze viaţa, sănătatea, ereditatea sau securitatea ori să-i prejudicieze drepturile şi interesele legitime
  • remedierea sau înlocuirea gratuită, restituirea contravalorii produsului, serviciului ori reducerea corespunzătoare a preţului, repararea prejudiciului, inclusiv moral, cauzat de produsul,  serviciul necorespunzător
  • informaţii complete, corecte şi precise privind produsele, serviciile achiziţionate
  • instruire în domeniul drepturilor sale
  • organizare în asociaţii obşteşti pentru protecţia consumatorilor
  • adresare în autorităţile publice şi reprezentarea în ele a intereselor sale
  • sesizarea asociaţiilor pentru protecţia consumatorilor şi autorităţilor publice asupra încălcării drepturilor şi intereselor sale legitime, în calitate de consumator, şi la înaintarea de propuneri referitoare la îmbunătăţirea calităţii produselor, serviciilor.

 Asigurarea drepturilor consumatorilor enunţate mai sus se face pe două căi:

1) Structuri de stat care sânt responsabile pe anumite domenii de a proteja drepturile consumatorilor, de exemplu:

- Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor - elaborarea proiectelor de modificări în domeniu, acţiuni în vederea supravegherii respectării actelor normative din domeniu, soluţionarea adresărilor înaintate.

-  Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelorautoritatea administrativă cu activitate naţională, responsabilă de implementarea politicii statului în domeniul de reglementare şi control pentru siguranţa alimentelor şi în domeniul sanitar-veterinar, zootehnic, al protecţiei plantelor şi carantinei fitosanitare, controlului semincer, calităţii produselor primare, produselor alimentare şi a hranei pentru animale.

- Centrul Naţional pentru Sănătate Publicăelaborarea proiectelor, documentelor legislative și normative, Programelor Naționale în sănătate publică. Autorizarea sanitară a obiectelor și certificarea igienică a produselor alimentare și mărfurilor de larg consum, proceselor și serviciilor.

- Institutul Naţional de Standardizare şi Metrologieacreditarea organismelor de certificare și a laboratoarelor experimentale, eliberarea certificatelor de conformitate pentru toate tipurile de produse alimentare și industrial, omologarea certificatelor străine pentru produse de import, expertiza și experimentarea de arbitraj a calității și a inofensivității produselor.

Acestea au atribute de control dar şi competenţă de a examina orice cerere, plângere, reclamaţie, dezacord, adresare a consumatorului/cetăţeanului. Astfel orice adresare în faţa instanţelor va fi examinată şi în mod obligatoriu, veţi primi un răspuns oficial.

2) O altă forţă în stat care are putere considerabilă într-o societate cu o democraţie funcţională sânt organizaţiile necomerciale.

Asociaţiile, Fundaţiile – sânt organizații necomerciale constituite benevol de persoane fizice şi persoane juridice, unite în mod prevăzut de lege prin comunitate de interese ce nu contravin ordinii publice şi bunelor moravuri, pentru satisfacerea unor necesităţi nemateriale.

Deci în cazul când nu aveţi cunoştinţe sau curajul de a face anumite adresări cu privire la dezacorduri, neconformităţi sau dubii cu referire la calitatea mărfurilor este bine să apelaţi la aceste organizaţii, deoarece având specialişti de domeniu în structurile sale şi o experienţă vă vor asigura o consultanţă profesionistă în soluţionarea problemelor propuse.

În Republica Moldova în domeniul protecţiei pentru drepturile consumatorului activează mai multe organizaţii necomerciale:

-         Centrele de Asistenţă a Consumatorilor Chişinău, Cahul, Bălţi (vezi rubrica „Asistenţă”)

-         Centrul care protejează drepturile consumatorului

-         Liga care apără drepturile consumatorului

-         Asociaţia obştească „Protecţia consumatorului”

Şi chiar dacă ne cunoaştem drepturile noastre şi ştim unde putem să ne adresăm în caz de neconformităţi, ceea ce este important e ca în fapt să fim capabili şi responsabili de face o achiziţie corectă, de a putea alege produsul calitativ şi potrivit ca preţ. În esenţă,  respectarea măsurilor de protecţie, ar putea în cele mai multe cazuri să evite mai multe probleme nedorite.

Care ar fi sfaturile de rigoare:

  1. Examinează minuţios eticheta produsului înainte de a-l procura (dacă nu este depăşit termenul de valabilitate al produsului, care sânt componenţii nu te afectează alergic personal sau membrii de familie ş.a.).
  2. Dacă ai careva dubii cu referire la componenţii  produsului nu ezita să consulţi vânzătorul, or consultarea detaliată şi într-o manieră amabilă face parte din etica şi diligenţa obligatorie a vânzătorului prescrisă de lege.
  3. Dacă curiozitatea cu referire la componenţă nu a fost satisfăcută sau consultaţia îţi trezeşte îndoieli, evită să procuri produsul deoarece nu poţi fi sigur de consecinţele consumului.
  4. În cazul în care eşti deservit necorespunzător sau ţi se oferă o marfă necalitativă, nu ezita să faci înscrierea respectivă în cartea de reclamaţii care trebuie să fie pusă la dispoziţie în mod obligatoriu de orice vânzător. Conştientizează că înscrierea făcută va interveni de a exclude neajunsurile în privinţa altor consumatori.
  5. Dacă consumul unei mărfi necalitative ţi-a cauzat probleme grave, cere recuperarea prejudiciilor materiale şi morale.

- Încercând a exclude procurarea indiferentă şi mecanică a produselor aranjate pe rafturile din supermarket, vom dezvolta  cultura de a fi cumpărător care prevede achiziţionarea mărfurilor calitative.

-  În acest sens, ne vom proteja pe noi şi generaţiile în creştere.

- Vom impune producătorii şi vânzătorii să ne ofere o marfă calitativă.