Alergia și intoleranța alimentară

intoleranta la lactoza

Alergia și intoleranța alimentară. Fiecare om, cel puţin odată în viaţă, a suferit de o reacţie alergică. Ea se dezvoltă atunci când sistemul imunitar consideră că o substanţă inofensivă dintr-un aliment este o ameninţare pentru organism. Reacţia alergică se manifestă în mod diferit.

Foarte des, alergia faţă de anumite alimente este  confundată cu intoleranţa alimentară,  care se dezvoltă fată de anumite substanţe conţinute de aceste alimente. Mecanismele și simptomele ce provoacă aceste stări sunt diferite. Alimentele care sunt mâncate foarte des cauzează majoritatea alergiilor. Aceleași alimente pot provoca una din aceste maladii.

Principalii alergeni alimentari sunt:

Arahidele, alunele, nucile, migdalele, laptele, albuşul de ou, gălbenuşul de ou, cazeina, cartoful, ţelina, morcovul, roşiile, codul, crabul, portocalele, merele, făina de secară, seminţele de susan, soia.

Alergia apare la o cantitate foarte mică de alergen, spre deosebire de intoleranţa alimentară, care se declanşează la un surplus de aliment. Manifestările alergice debutează cu mâncărimi, iritaţii, edem, tuse, dificultăţi de respiraţie, leşin. Arahidele pot provoca şoc anafilactic, chiar în cantităţi extrem de mici. Responsabilă pentru apariţia reacţiei alergice este histamina, care se eliberează de celulele  sistemului imunitar. 

În schimb, reacţiile de intoleranţă alimentară sunt rezultatul inabilităţii sistemului digestiv de a digera anumite substanţe alimentare, iar severitatea simptomelor depinde de cantitatea de alimente ingerată. Reacţia de intoleranţă alimentară se instalează de obicei mai lent, nu implică sistemul imunitar şi în cele mai multe cazuri nu prezintă un pericol pentru viaţă. De aceasta maladie suferă 90% din populația de pe glob, dar majoritatea oamenilor nu-și dau seama de acest fapt. În consecință, se aleg cu boli cronice ale pielii, tractului digestiv, neurologice, obezitate etc. Oamenii se tratează cu anii, neștiind că motivul principal ține de alimentație. Ca exemplu este intoleranța la lactoză (predominant din lapte). Intestinul nu este în stare să digere lactoza din cauza deficitului al enzimei lactaza. Se manifestă clinic prin dureri abdominale, diaree. Totodată, mai pot apărea şi reacţii adverse faţă de aditivii din alimente.

Exista o mulţime de alimente, bogate în mod natural în histamină sau capabile să elibereze histamina în organism. Din această cauză,  aceste alimente pot declanşa aceleaşi simptome similare alergiei (reacţii pseudo alergice) şi cele două afecţiuni adesea sunt confundate. Salamurile afumate conţin histamină în calitate de stabilizator. Ca rezultat, oamenii care consumă salam pot avea reacţie pseudo alergică – mâncărime, iritaţie. Caşcavalurile cu mucegai au în componenţa lor tiramină, care provoacă eliberarea histaminelor de către celulele sistemului imun.

Dintre alergenii alimentari mai cunoaştem peştele afumat, conservanţii, care se folosesc la afumat, glutamatele, ciocolata, citricele, căpşunii, acidul salicilic.

Alcoolul, la rândul său, contribuie la sporirea declanşării reacţiilor alergice. Unele băuturi alcoolice, de exemplu, vinul roşu, conţine substanţe, ce provoacă eliberarea histaminei.

Persoanele care provin dintr-o familie cu antecedente în ceea ce priveşte intoleranţele sau alergiile alimentare prezintă riscuri mai mari de a dezvolta, la rândul lor, aceleaşi alergii.

Înainte de a alege un aliment, trebuie sa citeşti cu atenţie eticheta şi să ții cont de potențialele alimente care îţi pot provoca o alergie sau intoleranţă.

Deocamdată, legislaţia Republicii Moldova nu prevede necesitatea de a marca în mod obligatoriu pe etichete ingredientele ce provoacă alergii sau intoleranţă alimentară. 

Alergia la lapte

alergie la lapte

Alergia la lapte este una dintre cele mai dificile tipuri de alergii care apar printre rândurile copiilor, mai ales când este vorba despre un nou-născut a cărui alimentaţie este bazată exclusiv pe lapte, fie el lapte matern, lapte praf sau lapte de vacă.

Alergia la lapte se produce când sistemul imunitar al copilului consideră din greșeală că proteina din lapte este periculoasă și încearcă să lupte împotriva ei. Aceasta declanșează o reacție alergică, ceea ce poate provoca agitația și iritabilitatea copilului, deranjament stomacal și alte simptome. Semnele şi simptomele alergiei la lapte variază de la minore la severe şi includ respiraţia şuierătoare, voma, apariţia eczemelor şi a problemelor digestive.

Alergia la lapte este cea mai întâlnită alergie a copilăriei. Deşi laptele de vacă este cel care provoacă majoritatea cazurilor de alergie şi alte tipuri de lapte precum cel de oaie, de capră sau de bivoliţă pot provoca o reacţie alergică.

 

Alergie la lapte vs. Intoleranţă la lapte

Este important să se poată face diferenţierea dintre alergia la lapte și intoleranţa la proteinele din lapte sau intoleranţa la lactoză. Spre deosebire de alergia la lapte, intoleranţa nu implică sistemul imunitar. Intoleranţa la lapte provoacă diverse simptome şi necesită diferite tratamente, altele decât cele necesare în alergia la lapte. Principalele simptome ale intoleranţei la proteina din lapte sau la lactoză includ apariţia problemelor digestive precum balonarea, flatulenţa frecventă şi diareea după consumul de lapte şi produse din lapte.

Tratamentul alergiei la lapte

Tratamentul alergiei la lapte constă, în principal, în evitarea consumului de lapte. Acest lucru este, însă, adesea greu de realizat deoarece laptele este un ingredient conţinut în multe alimente.

Tratamentul alergiei la lapte se face cu antihistamine, deoarece aceste medicamente reduc semnele şi simptomele alergiei la lapte. Antihistaminele pot fi luate imediat după consumul de lapte, astfel încât simptomele să fie ameliorate. Antihistaminele se prescriu de către medic.

 

Mijloace de prevenţie

  1. Alergia la lapte poate fi prevenită, în primul rând, prin eliminarea produselor care au în compoziţia lor lapte şi prin citirea cu atenţie a listei de ingrediente înainte de a cumpăra un anumit produs alimentar.
  2. La copiii alergici la lapte, alăptarea şi folosirea formulelor hipoalergenice pot preveni reacţiile alergice. Alăptarea este cea mai importantă sursă de nutrienţi pentru copil. Experţii recomandă astfel alăptarea timp de patru-şase luni cel puțin. Medicii pot, de asemenea, să recomande eliminarea laptelui de vacă din alimentaţia mamei în timpul perioadei de alăptare. Dacă hrăniți bebelușul cu lapte praf, medicul va poate sfătui să treceți la un produs bazat pe proteine de soia sau la un produs hipoalergenic, în care proteinele sunt descompuse în particulele componente, astfel ca să fie mai puțin probabila producerea unei reacții alergice. Unele formule hipoalergenice nu au la bază laptele însă conţin aminoacizi.
  3. Înainte de a alege un aliment, trebuie să citeşti cu atenţie eticheta şi să iei în considerare potențialele alimente care îţi pot declanşa o alergie sau intoleranţă. Deocamdată, legislaţia Republicii Moldova nu prevede de a marca în mod special pe etichete ingredientele ce provoacă alergii sau intoleranţă alimentară în comparație cu legislația UE.

Din ianuarie 2006, toți producătorii de alimente din SUA și UE trebuie să precizeze clar pe etichetele produselor, dacă alimentele conțin lapte sau produse pe baza de lapte, indicând acest lucru în lista ingredientelor sau imediat după lista ingredientelor de pe ambalaj și marcând corespunzător toți alergenii.