Acest material/publicație este realizat cu suportul Fundației Est-Europene în cadrul proiectului „Armonizarea politicilor în domeniul sanitar ale Republicii Moldova și Georgiei cu cele din Uniunea Europeană”, implementat în parteneriat cu „Europe Foundation” din Georgia și finanțat de Uniunea Europeană. Proiectul este co-finanțat de Guvernul Suediei și Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene, al Uniunii Europene, Guvernului Suediei, Sida sau al Ministerului Afacerilor Externe al Danemarcei.

 Cuprins:

 

Cuprins:2

  1.        Context3
  2.        Armonizarea legislației cu reglementările UE   4

2.1        Aspecte generale  4

2.2        Stadiul transpunerii în anul 2015  5

  1.        Implementarea normelor SPS – UE   10

3.1.      Organizarea controalelor oficiale  10

3.1.1.       Planificarea controalelor oficiale  10

3.1.2.       Realizarea controalelor oficiale; laboratoare oficiale  11

3.1.3.       Colectarea datelor12

3.1.4.       Gestionarea neconformităților/Sistemul rapid de alertă  12

3.2.      Cooperarea şi coordonarea între autoritățile competente  13

  1.        Promovarea siguranței și calității alimentelor în rândul consumatorilor și operatorilor din industria alimentară  14

4.1.      Interacțiunea cu părțile interesate  14

4.2        Relația cu mass media  15

4.3        Soluționarea reclamațiilor consumatorilor16

5.         Annex                                                                                                                 18


1.    Context

Acesta reprezintă cel de-al doilea raport realizat de Fundaţia Est-Europeană privind evaluarea anuală a reglementării de stat a siguranţei alimentelor din Republica Moldova. Raportul vizează activitatea tuturor agenţiilor cheie de stat în domeniul siguranţei alimentelor şi SPS din anul 2015. Se acorda o atenţie deosebită rezultatelor obţinute de Ministerul Agriculturii (MAIA) şi Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA) întrucât aceste 2 organizații sunt responsabile de reglementarea sigurantei alimentelor în Republica Moldova.

Principalul obiectiv al autorităților competente implicate în sistemul de reglementare a siguranţei alimentelor este de a asigura protecţia sănătăţii publice prin reducerea cazurilor de boală şi de contaminare cauzate de alimente, precum şi de a menţine încrederea consumatorilor în sistemul de control al alimentelor. Se așteaptă ca aceasta sa conducă la o creștere economică datorată creșterii vânzărilor de produse alimentare sigure.

În conformitate cu cerinţele care decurg din Planul de acţiune al Acordului de Asociere al Republicii Moldova cu UE, legislaţia sanitară şi fitosanitară a Republicii Moldova trebuie să fie treptat armonizată cu cea a UE şi OMC. Aceste standarde sunt bazate pe lista UE de armonizare a legislaţiei sanitare şi fitosanitare, având în vedere domeniile de activitate prioritare şi  resursele tehnice şi financiare ale Republicii Moldova.

Prezentul raport are ca scop evaluarea modului în care recomandările  societăţii civile date în raportul anterior şi bazate pe experţii independenţi au fost asimilate de către autorităţile publice implicate, în corelaţie cu angajamentele luate prin Acordul de Asociere RM-UE pentru anul 2015.

Evaluarea sistemului de reglementare SPS şi monitorizarea progreselor înregistrate de către Guvernul Republicii Moldova reprezintă activităţi esenţiale. Acestea contribuie la finalizarea punerii în aplicare a Strategiei privind siguranţa alimentelor a Republicii Moldova prin concentrarea pe calitatea legislaţiei şi capacitatea de aplicare şi, în final, la atingerea obiectivului de a facilita comerţul cu produsele vizate de măsurile SPS (sanitare şi fitosanitare). Aceste masuri conduc la protectia sănătatii şi vietii  oamenilor, animalelor şi plantelor.

 Acest raport releva realizările entităţilor publice în acest domeniu, dar se concentrează de asemenea pe problemele existente, în scopul de a asigura detectarea şi eliminarea lor în timp util. Menţionăm că raportul este structurat pe principalele direcţii de acţiune vizate în recomandările din raportul anterior. Analiza şi evaluarea realizată s-au bazat pe informaţiile furnizate de Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare (MAIA), Ministerul Economiei (ME), website –ul  ANSA, Agenția pentru protectia Consumatorilor (APC) şi Ministerul Sănătății (MS).

2.    Armonizarea legislației cu reglementările UE

2.1            Aspecte generale

Reglementarea de stat privind siguranța alimentelor a fost pusă pe agendă în urma semnării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. În acest domeniu,  un volum destul de mare de legislație a fost preluat din legislația UE, însă există, la nivel național, norme legislative care nu sunt încă pe deplin echivalente legislației UE.

În prezent, nu există un cadru legislativ uniform, care să acopere toate segmentele majore ale acestui domeniu şi mai multe documente legislative, decrete şi ordine cu prevederi duplicat sau contradictorii au fost identificate. În plus, câteva competențe nu sunt clarificate şi definite în mod uniform, în toate documentele în care acestea apar.

Pe parcursul anului 2015, nu au fost înregistrate progrese majore pentru apropierea legislaţiei de cea a UE, iar mare parte din angajamentele luate prin Acordul de asociere/DFCTA, în ce priveşte armonizarea în anul 2015, nu au fost finalizate.

Totuși, numeroase planuri de armonizare a legislației au fost realizate, cuprinzând termene de transpunere şi responsabilități clare. Au fost evidențiate întârzieri și au existat situații în care nici angajamentele pentru anul 2014 nu au fost realizate până la sfârșitul anului 2015.

Printre cauzele acestor întârzieri pot fi enumerate: lipsa de comunicare între instituțiile avizatoare, lipsa de voință şi coordonare  politică,  precum şi sistemul legislativ greoi.

 

 

2.2            Stadiul transpunerii în anul 2015

 

Un Plan Naţional pentru armonizarea legislaţiei pentru anul 2015 a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.16 din 26 februarie 2015.  Stadiul armonizării legislaţiei prevăzut în planul respectiv şi al celorlalte acte normative care derivă din Acordul de Asociere RM – UE / angajamentele DCTFA este prezentat in Anexa acestui raport .

               Din analiza documentului anexat, se poate aprecia că au fost elaborate mai multe proiecte legislative privind cerinţe tehnice pentru anumite produse alimentare (ce cad sub incidenţa organizării comune de piaţă), producţia ecologică, cerinţe fitosanitare sau organisme modificate genetic  însă  există, în multe situaţii, întârzieri  faţă de termenele planificate. Astfel, dintr-un număr de 16 acte normative care sunt în curs de elaborare sau de promovare, doar două au fost finalizate, astfel:

Hotărîrea Guvernului pentru modificarea Hotărîrii Guvernului nr. 941 din 11 octombrie 2010 „Cu privire la aprobarea Regulilor privind metodele de prelevare şi analiză a probelor pentru controlul oficial al nivelurilor de plumb, cadmiu, mercur, staniu anorganic, 3-MCPD şi benzo(a)piren în produsele alimentare” care  transpune în mod adecvat RCE 333/2007;

- Hotărîrea Guvernului nr. 560/17.08.2015 .privind stabilirea condiţiilor de sănătate animală şi publică, precum şi a modelelor de certificate pentru importul anumitor produse din carne şi stomacuri, vezici şi intestine tratate destinate consumului uman - nu transpune în mod adecvat şi complet prevederile din Directiva CE 777/2007; Această Directivă urmărește asigurarea clarității şi uniformității condițiilor de sănătate animală şi publică precum şi a modelelor de certificate pentru importul anumitor produse din carne şi stomacuri, vezici şi intestine tratate destinate consumului uman, provenind din ţări terţe și introduce :

1. restricții de certificare ( modele de certificate );

2. restricții de tratament termic pentru produsele enumerate;

3. restricții foarte importante de țară, de zonă de origine, pentru că, în funcție de riscuri, sunt aprobate tratamente clare.

Transpunerea în legislația din RM nu ia in considerare nici una din următoarele restricții:

1. modelul de certificat transpus nu ţine cont de faptul că, între timp, acesta a fost actualizat prin Decizia CE nr. 175/2014;

2. tratamentul produselor în cauză nu corespunde celui din Decizie;

3. restricţiile de ţară şi zonă de origine nu sunt transpuse şi nu se ţine cont de riscurile anumitor zone şi de evoluţiile lor epidemiologice.

Este necesar ca aceste lipsuri să fie remediate de urgență, printr-un alt act normativ care să armonizeze în integralitate Decizia CE 777/2007, cu modificările ulterioare.

În ce priveşte proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.66/2008 privind protecţia indicaţiilor geografice, denumirilor de origine şi specialităților tradiţionale garantate,acesta a fost aprobat de Guvern, prin Hotărârea de Guvern nr. 805 din 29.10.2015 şi urmează să fie adoptat de parlament. Proiectul îşi propune adoptarea unor noţiuni din legislaţia UE, delimitarea funcţiilor de gestionare şi control a producerii, de funcţiile de înregistrare şi protejare a indicaţiilor geografice, precum şi simplificarea activităţii producătorilor de produse cu IGP, DOP si STG.

În colaborare cu reprezentanţii de la DG SANTE, a fost definitivată lista legislaţiei europene din domeniul SPS, care să fie incorporată în Anexa XXIV – B a Acordului de Asociere şi, ulterior, să se transpună în legislaţia naţională (239 de acte europene). Astfel, conform priorităţilor comerciale ale Republicii Moldova, pentru anul 2015 au fost planificate transpunerea a sapte directive şi regulamente europene. Aceste directive si regulamente includ:

1)Decizia Comisiei 78/685/EEC din 26 iulie 1978 privind stabilirea unei liste a bolilor epizootice în conformitate cu dispoziţiile Directivei 72/462/CEE;

2) Decizia Comisiei 2007/843/CE din 11 decembrie 2007 privind aprobarea programelor de control pentru depistarea salmonelei în efectivele de gallus de reproducere din anumite ţări terţe în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de modificare a Deciziei 2006/696/CE în ceea ce priveşte anumite condiţii de sănătate publică privind importul de păsări de curte şi de ouă destinate incubaţiei;

3) Decizia Comisiei 2007/848/CE din 11 decembrie 2007 de aprobare a anumitor programe naţionale privind controlul salmonelei în efectivele de găini ouătoare din specia gallus;

4) Decizia Comisiei 2008/815/CE din 20 octombrie 2008 de aprobare a anumitor programe naţionale privind controlul salmonelei în efectivele de pui de carne din specia Gallus gallus;

5) Decizia Comisiei 2009/771/CE din 20 octombrie 2009 de aprobare a anumitor programe naţionale de control al salmonelei la curcani;

6)Directiva Consiliului 84/500/EEC din 15 octombrie 1984 de apropiere a legislaţiilor statelor membre privind obiectele din ceramică ce vin în contact cu produsele alimentare;

7) Regulamentul (CE) nr. 282/2008 al Comisiei din 27 martie 2008 privind materialele şi obiectele din plastic reciclat destinate să vină în contact cu produsele alimentare şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2023/2006.

MAIA/ANSA sunt implicate în transpunerea primelor cinci directive.Directivele in care MS este implicat includ transpunerea acelora  privind materialele în contact cu alimentele, însă aceste documente nu au fost încă finalizate. Luna ramasa (Decembrie 2015) până la sfârşitul anului pune sub semnul întrebării respectarea acestor angajamente.

Mai multe angajamente au fost luate de Ministerul Economiei, în cadrul Acordului de Asociere RM- UE / DCFTA pentru anii 2014 si 2015, în ce priveşte armonizarea unor directive şi regulamente UE în domeniul “Infrastructura calităţii, Supravegherea pieţei şi protecţia consumatorilor”, însă cele mai multe dintre acele angajamente nu au fost finalizate până în luna Noiembrie 2015. Proiectele de legi care stabilesc cerinţe de acreditare şi supraveghere a piețelor pentru reglementarea comercializării produselor şi cerinţe privind standardizarea se află în curs de elaborare sau au fost  aprobate de Guvern şi se află în curs de examinare la comisiile parlamentare.

               Pentru dezvoltarea parteneriatului şi participarea activă a Organismului Naţional de Standardizare în procesul de standardizare europeană, a fost elaborată şi aprobată foaia de parcurs privind iniţierea negocierilor pentru obţinerea calităţii de membru cu drepturi depline al  Organismului Național de Acreditare (MOLDAC) la  CEN, CENELEC şi ETSI. Evaluări trebuie sa fie realizate la MOLDAC si toate demersurile trebuie sa fie  luate pentru integrarea MOLDAC în procesul de standardizare europeană. Aceasta va conduce la înlocuirea sistemului actual de standarde GOST cu standardele europene și internaţionale, precum şi la eliminarea neconformităţilor legate de sistemul de standardizare, menţionate în raportul anterior.

            Deşi sunt prevederi prin care responsabilitatea legată de siguranţa şi calitatea alimentelor revine operatorilor din domeniu, există tendinţa de a reglementa prin legislaţie detalii cum ar fi greutatea unei categorii de pâine şi forma acesteia. De exemplu, există un proiect care impune greutatea de 300 g pentru un produs de panificaţie și forma rotundă pentru pâine. În consecință, operatorii din domeniu, în loc să aibă libertatea de a fabrica produse în funcţie de resursele locale şi cerinţele pieţei, pierd timpul cu documentarea asupra legislației greoaie. În plus, astfel de regulamente sporesc confuzia în rândul consumatorilor şi corupția în instituțiile publice.

  De asemenea, s-a identificat că, în paralel cu legislația transpusă, sunt promovate diverse acte normative care nu converg către principiile și spiritul legislației UE, consumând din timpul și energia celor care trebuie să reglementeze domeniul analizat.

Proiectul de Hotărâre de Guvern de aprobare a cerinţelor de calitate pentru produsele din carne include mai multe definiţii şi cerinţe neclare şi confuze, după cum urmează:

-    cerințe privind informațiile de pe etichetă, care sunt dificil de înțeles:

“53) Pe etichetă sau pe ambalajul produselor se înscrie de către producător data fabricării, precedată de menţiunea “expiră la data de …”, indicându-se în ordine ziua, luna şi anul, în formă necodificată.“Astfel, se poate înțelege că fabricăm produse deja expirate; nu se face diferențierea între termenii de expirare, valabilitate și chiar fabricare;

- acest act nu creează condițiile pentru întreprinderea de măsuri performante de către producători pentru asigurarea calității, siguranței alimentelor și informarea veridică a consumatorului; dimpotrivă, îngrădește nepermis de mult inovarea, nu stabileşte criterii obiective în clasificarea produselor în funcţie de procesul tehnologic, cantitatea de aditivi sau înlocuirea unor ingrediente tradiţionale;

- proiectul nu furnizează consumatorului informaţii necesare, precum originea ingredientelor, sistemul de creştere a animalelor, cantitatea de aditivi utilizată, specificând, în loc: „ aprobarea proiectului nou propus va duce la eliminarea neclarităților existente în actul normativ în vigoare şi la elucidarea problemelor care au apărut în procesul de implementare a prevederilor acestuia şi, totodată, va avea o formă mai clară.”

- terminologia nu este adaptată la legislaţia europeană; de exemplu, „în atmosferă modificată de gaze şi vid”, când există deja formula consacrată şi cuprinzătoare ,,ambalat în atmosferă protectoare”.

- în general, legislaţia definește ceea ce este permis de a se folosi în fabricaţie; dacă vom căuta ce nu este permis, nu vom reuşi să evidenţiem toate situaţiile. De exemplu, nu se menţionează nimic despre ingredientele ce nu îndeplinesc criteriile microbiologice și fizico-chimice, radioactivitate, boli contagioase și ESB. Textul este formulat după cum urmează:

“Pentru fabricarea produselor din carne nu se admite utilizarea:

1)     cărnii congelate mai mult de o singură dată;

2)     cărnii provenite de la tauri și vieri (masculi);

3)     slăninii de porc şi cărnii cu semne de râncezire şi îngălbenire;

4)     cărnii şi materialelor auxiliare care au termenul de valabilitate expirat;

5)     produselor din carne rebutate;

6)     produselor din carne cu termen de valabilitate expirat.”

- carnea rebutată nu este definită iar paragraful de mai sus indică faptul că produsele din carne rebutată nu pot fi reprocesate, ceea ce nu respectă legislația UE, care permite astfel de situații ( de exemplu, un lot de preparate ce nu au fost corect pasteurizate sunt considerate rebuturi dar ele pot fi introduse la reprocesare).

                Putem concluziona că această Hotărâre propusă în data 15 octombrie 2015, în plin proces de aderare la UE, arată că funcționarii ministeriali nu sunt încă pregătiți pentru elaborarea legislației specifice.Înțelegem că aceasta reprezintă un punct de plecare pentru discuții sau, eventual, propuneri, și că proiectul este supus modificărilor, dar este, totodată, un început slab, nemaiîntâlnit în UE, unde reglementările sunt generale, vizând atingerea de obiective, precum asigurarea calității și siguranța produselor, și nu limitative în mod nejustificat, ca în acest proiect.

               În concluzie, se poate aprecia că, în anul 2015, au fost înregistrate puține progrese în ce privește armonizarea legislativă în domeniul analizat. În perioada următoare, este necesar ca procesul de transpunere să fie intensificat, prin elaborarea de noi proiecte legislative în anumite domenii precum contaminanții, metodele de prelevare și etichetarea, cât şi prin urgentarea avizării proiectelor existente. Raportul anterior furnizează detalii privind actele normative care ar trebui sa fie armonizate, modificate sau abrogate. Aceste măsuri trebuie întreprinse în cel mai scurt timp, având în vedere că, după adoptarea legislaţiei, este necesară o perioadă de timp în care legislaţia să poată fi înţeleasă şi apoi implementată de către operatorii din sectorul alimentar. De asemenea, inspectorii de la nivelul judeţelor vor trebui să fie instruiţi în această perioadă, pentru a putea realiza controale adecvate și eficiente.               Aşa cum a fost menţionat şi în raportul anterior, legislaţia actuală conţine multe prevederi contradictorii sau suprapuneri. Din analiza unor proiecte legislative aflate în prezent în fază de avizare, există riscul adoptării unei legislaţii paralele cu legislația transpusă. Acest lucru ar crea confuzii şi dificultăţi în implementarea sa.  De aceea, considerăm că este necesară analiza și revizuirea întregii legislaţii în domeniu, care să conducă la eliminarea contradicţiilor din legislaţie, a legislaţiei paralele şi la adoptarea unei legislaţii uniforme, consecvente și în beneficiul consumatorilor. De asemenea, trebuie făcute eforturi pentru o mai bună coordonare între persoanele implicate în acest proces, care ar trebui să lucreze în echipe mixte de la MAIA, MS şi ANSA şi să fie în măsură să interpreteze legislaţia în mod uniform. Ar putea fi luată în considerare oportunitatea creării unui nou departament de integrare europeană, cu persoane care să fie implicate exclusiv în procesul de transpunere şi revizuire a legislaţiei în acest domeniu.

3.     Implementarea normelor SPS – UE

3.1.                      Organizarea controalelor oficiale

3.1.1.  Planificarea controalelor oficiale

  După cum s-a menționat în raportul anterior, planificarea controalelor trebuie să se bazeze pe riscurile actuale identificate și pe toate informaţiile ştiinţifice disponibile. Doar în acest fel, resursele financiare și umane utilizate pentru efectuarea controalelor pot fi direcționate către unitățile cu risc crescut, încurajând operatorii să respecte normele și crescând siguranța produselor şi sănătatea consumatorilor. Astfel, activitatea de control oficial va fi mai eficientă și se vor economisi resursele bugetare. Aceasta necesită, de asemenea, evaluarea și clasificarea unităților din industria alimentară pe baza riscurilor și a criteriilor obiective iar, ulterior, frecvența controalelor trebuie stabilită în funcție de aceste riscuri.

În anul 2015, nu s-au înregistrat progrese în această privință iar clasificarea unităţilor nu a fost încă realizată. În plus, frecvența controalelor prevăzute de programele de supraveghere nu a fost corelată cu gradul de risc atribuit. Nu există încă un plan unic multianual care să descrie într-o manieră integrată planurile de control de-a lungul lanțului alimentar, în special în domeniile produselor alimentare și hranei pentru animale, sănătăţii și bunăstării animalelor, sănătăţii plantelor și care să permită acoperirea întregului lanț alimentar.

 

3.1.2.  Realizarea controalelor oficiale; laboratoare oficiale

            În anul 2015, au fost efectuate mai multe controale de către Departamentele regionale pentru siguranța alimentelor subordonate ANSA, în unitățile de alimentație publică, vânzare cu amănuntul, depozitare, distribuție și catering. De asemenea, au fost emise recomandări sau proceduri pentru trimiterea în judecată. S-au identificat și alimente care nu erau în conformitate cu cerințele de calitate și siguranță, care au fost retrase de pe piață și distruse. Aceste alimente includ: carne și produse din carne, produse lactate, produse din pește, ouă, produse de patiserie și produse de cofetărie, produse de origine vegetală și alte produse alimentare.

În ceea ce privește capacitatea de laborator pentru efectuarea testelor de laborator în cadrul controlului oficial, s-a constatat că în anul 2015 s-a stabilit construirea a două laboratoare pentru efectuarea întregii game de analize microbiologice și toxicologice pentru verificarea siguranței alimentelor. Aceste acțiuni au fost efectuate prin intermediul proiectelor finanțate de UE și trebuie monitorizate cu atenție, astfel încât echipamentele achiziționate să permită realizarea metodelor de analiză pe baza unor criterii de performanță adecvate, specifice diferiților parametri/matrice. Mai mult decât atât, nu s-au stabilit laboratoare și metode de lucru pentru analiza produselor care conțin, constau sau sunt derivate din organisme modificate genetic.

Nu au fost înregistrate progrese semnificative în anul 2015, în dezvoltarea capacității analitice pentru domeniul siguranței alimentelor iar problemele identificate în cursul auditului anterior nu au fost rezolvate. Aceste probleme includ: lipsa de colaborare între MAIA și ANSA pentru stabilirea, în mod clar, a responsabilităților legate de planificarea analizelor de laborator, costurile necesare pentru asigurarea criteriilor de performanță ale metodelor de analiză, furnizarea de kituri și alte probleme legate de managementul de laborator. O cooperare mai strânsă și instituirea unui protocol pentru delimitarea competențelor între aceste două instituții ar putea duce la o mai bună direcționare a cheltuielilor în funcție de priorități, un timp mai scurt necesar efectuării de analize, creșterea calității metodelor de lucru și o precizie înaltă a rezultatelor de laborator. Începând cu anul 2015, ANSA beneficiază de un proiect de trei ani finanțat de GIS, în scopul creșterii capacității ANSA privind siguranța alimentelor. Odată ce acest proiect este finalizat, este de așteptat ca inspectorii ANSA să își îmbunătățească cunoștințele cu privire la modul de efectuare a controalelor oficiale, în timp ce calitatea muncii lor și, în special, eficacitatea controalelor oficiale ar trebui să crească.

 

3.1.3.  Colectarea datelor

Sistemul prevede raportarea în avans a controalelor planificate și ulterior a rezultatelor acestora, de la organele de control la Guvern. Acest lucru permite monitorizarea și evaluarea datelor, pentru coordonarea controalelor de către Cancelaria de Stat, atunci când apar suprapuneri, dar acesta rămâne destul de complicat. Cu toate acestea, se are în vedere operarea unui sistem informațional automatizat. Trebuie analizată oportunitatea de ajustare a acestui sistem, atunci când este cazul,  întrucât nu permite flexibilitatea în funcție de evoluțiile pieței sau în legătură cu riscul. În special, acesta nu permite evaluarea calitativă a modului de efectuare a controalelor oficiale și implementarea ulterioară a măsurilor de îmbunătățire a acestora. În luna decembrie 2015, acest sistem informatic nu era implementat și sunt necesare măsuri pentru a accelera această acțiune. Până atunci, este necesar să se stabilească un sistem de raportare uniform în cadrul ANSA, astfel încât planurile de control viitoare să fie reajustate pe baza datelor recepționate și activitatea de control să devină mai eficientă.

 

3.1.4.  Gestionarea neconformităților/Sistemul rapid de alertă

            Este menținut, încă, un sistem complicat și ineficient de aplicare a sancțiunilor în cazul identificării de neconformități, așa cum s-a menționat în auditul anterior. Codul contravențional a fost modificat, dar neconformitățile identificate nu au fost corectate, ANSA nefiind responsabilă cu aplicarea de sancțiuni, în contradicție cu legislația națională. În plus, se prevede că Ministerul de Interne nu este responsabil cu aplicarea de sancțiuni pentru contravenții care nu țin de acesta și în conformitate cu prevederile alin (1) al art. 406. Organele de supraveghere sanitaro – epidemiologică de stat sunt cele responsabile cu stabilirea și examinarea în baza art. 801 “Pregătirea, vânzarea sau distribuția de produse alimentare interzise preșcolarilor sau elevilor din instituțiile de învățământ preșcolar și pre-universitar sau în imediata apropiere a acestora”.

- Sistemul rapid de alertă pentru alimente și furaje

 A fost elaborat un proiect de hotărâre de guvern pentru armonizarea legislației și crearea unui sistem rapid de alertă pentru alimente și furaje, dar în prezent nu există o rețea de persoane de la nivel central și local, pentru realizarea schimbului de informații, în situațiile în care sunt identificate riscuri legate de produsele alimentare care pot afecta sănătatea publică.

            – Planul de contingență

            Nu există un plan de contingenţă care să prezinte măsurile și responsabilitățile în timpul crizei și care să ajute autoritățile să se pregătească pentru astfel de situații și să permită un răspuns rapid și eficient din partea acestora.

            Aceste aspecte trebuie să fie considerate o prioritate, din moment ce probleme serioase ar putea apărea în situațiile în care sunt identificate produse cu risc sau cu risc potențial pentru sănătatea consumatorilor. În aceste situații, fără implicarea rețelei de contacte pentru schimbul de informații, nu pot fi luate măsuri de remediere. Incidentele ar putea escalada, mai ales în cazul în care riscul este sever și/ sau răspândit pe un teritoriu mare, iar activitățile de control ar trebui să fie intensificate.  Autoritățile competente trebuie să fie pregătite pentru aceste tipuri de incidente, acestea putând duce la o îngrijorare crescută a oamenilor, precum și boli, pierderi economice pentru operatori sau pierderea încrederii consumatorilor în autoritățile publice. Prin urmare, trebuie elaborate, în cel mai scurt timp posibil, ghiduri şi proceduri cu privire la modul de reacție în aceste situații.

3.2.                      Cooperarea şi coordonarea între autoritățile competente

 

            În 2015, nu a fost realizat nici un progres semnificativ în cooperarea si coordonarea între autoritățile competente. Cooperarea între toate autoritățile competente implicate în controlul oficial al alimentelor coordonate de către ANSA este esențial în creșterea calității și eficacității controalelor oficiale și pentru capacitatea de implementare a legislației în vigoare. În acest context, ANSA ar trebui să-și exercite responsabilitatea de coordonare prin implicarea reprezentanților de la toate autoritățile cu rol în organizarea controalelor oficiale, având ca scop analiza și dezvoltarea de planuri de control comune multianuale, integrate și pentru discutarea altor aspecte cu privire la implementarea acestor planuri.

            Întrucât nu exista o cooperare și comunicare efectivă în ce privesc planurile de control, riscul pe piață, responsabilitățile diferitelor autorități competente, o dispută între ANSA și MS a apărut direct în presă în 2015. Acest tip de situații (în acest caz cu privire la riscul cauzat de nitrați în apa de băut din fântâni) conduce la scăderea încrederii consumatorilor în autoritățile publice. Așa cum s-a menționat și în raportul anterior, consideram ca ar fi util să se organizeze o comisie interministerială pentru a dezbate aspecte legate de controalele duble și pentru a identifica modalități optime de punere în aplicare a cerințelor privind controalele oficiale și îmbunătățirea acestora.  Crizele alimentare din ultimii ani au arătat că o abordare coordonată și unitară, atât în Uniunea Europeană, cât și la nivel național, permite în astfel de situații implementarea unor măsuri rapide, care sunt adecvate pentru păstrarea situației sub control și limitarea efectelor negative.

4.         Promovarea siguranței și calității alimentelor în rândul consumatorilor și operatorilor din industria alimentară

 

4.1.          Interacțiunea cu părțile interesate

 

            Rolul părților interesate, operatorilor din industria alimentară și consumatorilor este deosebit de important în procesul de transpunere și adaptare a volumului mare de legislație la condițiile din Republica Moldova.  Este necesar ca autoritățile competente să stabilească un dialog permanent și sistematic cu reprezentanții operatorilor și consumatorilor.

            In acest sens, au fost făcute progrese în anul 2015 față de anii anteriori întrucât în MAIA a fost stabilită o bază de date cu asociațiile din industrie la care proiectul legislativ să fie trimis ori de câte ori este cazul. Mai multe întâlniri au avut loc în acest an între reprezentanții MAIA și ai asociațiilor din industrie având ca scop principal analiza și consultarea privind legislația.

            Aceste acțiuni ar trebui sa fie menținute prin stabilirea unui cadru sistematic pentru dialog privind toate problemele relevante din domeniu, de exemplu prin stabilirea unui Comitet Consultativ care să se întâlnească trimestrial și/sau prin adoptarea de protocoale de cooperare care să stabilească responsabilități clare a tuturor părților. Protocoalele pot include stabilirea de instruiri comune și activități de informare a operatorilor din sector astfel încât ei sa fie capabili să-și dezvolte și readapteze investițiile lor, în conformitate cu cerințele privind siguranța alimentelor. În acest fel, operatorii vor fi capabili să acceseze fonduri nerambursabile și să devină mai competitivi.

 

4.2            Relația cu mass media

 

ANSA a emis mai multe comunicate de presă pentru a prezenta publicului activitățile sale și alte îngrijorări cu privire la riscurile privind sănătatea consumatorilor. Au fost situații în care ANSA a mediatizat intens riscurile existente / posibile, dar informațiile furnizate nu au inclus măsurile administrative aplicate pentru eliminarea riscului și identificarea cauzelor sale și de asemenea recomandările către consumatori astfel încât riscul îmbolnăvirii să fie minimalizat.

Astfel, boli severe și periculoase pentru sănătate și economie au fost evidențiate lângă granițele RM, fără ca autoritățile să ia în considerare măsuri precum închiderea piețelor de animale, interzicerea importului și tranzitului de animale, controlul mișcării animalelor sălbatice având în vedere condițiile de secetă din ultimii ani când râurile de la granița au secat sau monitorizarea păsărilor migratoare prin teste de laborator. În alt comunicat de presă, consumatorii au fost informați de ANSA asupra riscului de nitrați în alimente și asupra responsabilității MS în acest domeniu, fapt ce a generat confuzii și dispute ulterioare, fără a lua in considerare măsurile ce trebuiau luate pentru remedierea acestei situații.

Pe website-ul APC există informații contradictorii privind elementele obligatorii în etichetarea alimentelor. Informația este confuză și poate duce în eroare consumatorii. Termenii folosiți nu sunt similari cu aceia prevăzuți în legislație. Astfel,  este menționat ca etichetele trebuie să includă data producției și data valabilității și apoi data expirării, în timp ce legislația (HG 996/2003) prevede  data durabilității minimale/ “utilizat pana “ la data… Mai mult verificarea tratamentelor chimice aplicate alimentelor pe eticheta este solicitata în mod greșit.

Comunicarea către public a riscului asociat alimentelor și siguranței alimentelor este o problemă sensibilă, și, de aceea, în această activitate trebuie implicate persoane specializate. Importanța acestei probleme ar trebui înțeleasă și soluționată adecvat de către toate instituțiile implicate în siguranța alimentelor. Pentru a îmbunătăți calitatea mesajelor către public și pentru dezvoltarea unui dialog cu media, în cadrul tuturor autorităților publice, trebuie luată în considerare  posibilitatea instruirii și specializării persoanelor implicate in aceasta activitate.

4.3            Soluționarea reclamațiilor consumatorilor

 

            În ceea ce privește reclamațiile și petițiile din partea asociațiilor, agenților economici, consumatorilor, problemele respective de siguranță a alimentelor sunt adesea dificil de rezolvat, iar lipsa reglementarilor și procedurilor clare pentru soluționarea reclamațiilor de la consumatori și asociațiile de consumatori a fost constatată. Nici un progres nu a fost realizat în această problemă în 2015 datorită birocrației excesive și autoritățile încă nu reacționează întotdeauna prompt si eficient la sesizările cetățenilor, organizațiilor non – guvernamentale, inclusiv asociațiile consumatorilor.

            Dacă ar fi fost stabilită o rețea pentru sistemul rapid de alertă pentru alimente și furaje, sesizările ar fi fost verificate și rezolvate mai rapid. În plus, o procedură clară incluzând responsabilități și termene trebuie să fie urgent stabilită și apoi implementată, rezultând într-un răspuns mai rapid și eficient la sesizări.

 

               Problemele cheie și recomandările  menționate în aceste rapoarte ar trebui să fie înțelese de către autoritățile de reglementare și control în domeniile de siguranță a alimentelor. Misiunea lor principala este sa asigure siguranța alimentelor și sănătatea tuturor cetățenilor din RM. În plus, acestea sunt obligații care decurg din prevederile Acordului de Asociere RM- UE si alte acorduri internaționale. 

 

 

 

 

Angajamente în baza Acordului de Asociere RM- UE / DCFTA

și gradul de armonizare a legislației din Republica Moldova în anul 2015

 

 

Legislația UE

Corespondența în

legislația națională

Responsabilități

Termenul limită pentru prezentarea proiectului

Stadiul actual al transpunerii (proiect legislativ)

 

Regulamentul de  punere în aplicare (UE) Nr.543/2011 al  Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce priveşte sectorul fructelor şi legumelor şi sectorul fructelor şi legumelor prelucrate

(CELEX: 32011R0543)

HG de modificare a HG  nr. 929 din 31 decembrie 2009 de aprobare a regulamentului tehnic „Cerințe de calitate și de marketing pentru fructele și legumele proaspete”

 

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA)

Trimestrul IV

În curs de elaborare

 

Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului

(CELEX: 32013R1308)

HG de modificare și completare a HG  nr. 611 din 5 iulie 2010 de aprobare a Regulamentului tehnic „lapte și produse lactate”

MAIA

Trimestrul II

În curs de elaborare

 

Regulamentul (CE) nr. 273/2008 al Comisiei din 5 martie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1255/1999 al Consiliului privind metodele de analiză și evaluare calitativă a laptelui și a produselor lactate

(CELEX:

HG de aprobare a normelor privind metodele de analiză și evaluare a calității laptelui și produselor lactate

 

MAIA

Trimestrul II

Elaborat și în prezent este în curs de promovare

 

Regulamentul (CE) nr. 889/2008 al Comisiei din 5 septembrie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice în ceea ce privește producția ecologică, etichetarea și controlul

(CELEX: 32008R0889)

Lege de modificare și completare a Legii 115-XVI din 9 iunie 2005 privind producția agroalimentară ecologică

 

MAIA

Trimestrul IV

În curs de elaborare

 

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 392/2013 al Comisiei din 29 aprilie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 889/2008 în ceea ce privește sistemul de control al producției ecologice

(CELEX: 32013R0392)

 

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 567/2013 al Comisiei din 18 iunie 2013 de rectificare a Regulamentului (CE) nr. 1235/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului în ceea ce privește regimul de import al produselor ecologice din țări terțe Text cu relevanță pentru SEE

(CELEX: 32013R0567)

 

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 354/2014 al Comisiei din 8 aprilie 2014 de modificare și de rectificare a Regulamentului (CE) nr. 889/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice în ceea ce privește producția ecologică, etichetarea și controlul

(CELEX: 32014R0354)

HG de modificare a HG nr.149 din 10 februarie 2006 de punere în aplicare a Legii  privind producția agroalimentară ecologică

MAIA

Trimestrul IV

În curs de elaborare

 

Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului

(CELEX: 32009R1107)

 

Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor (text cu relevanță pentru SEE)

(CELEX: 32009L0128)

Legea de modificare a Legii 119-XV din 22 aprilie 2004 privind produsele fitosanitare și fertilizatorii

 

MAIA

Trimestrul IV

În curs de elaborare

 

1. Directiva 2000/29/CE a Consiliului din 8 mai 2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii în comunitate a unor organisme dăunătoare plantelor sau produselor vegetale și împotriva răspândirii lor în comunitate

 (Anexa V)

(CELEX: 32000L0029)

  1. Directiva 93/50/CEE a Comisiei din 24 iunie 1993 de precizare a anumitor plante care nu sunt incluse în anexa V, partea A la Directiva 77/93/CEE a Consiliului, ai căror producători sau ale căror antrepozite sau centre de expediere din zonele de producție se înscriu într-un registru oficial

 (CELEX: 31993L0050

HG de modificare a HG nr. 941 din 11 octombrie 2010 de aprobare a Regulilor privind metodele de prelevare și analiză pentru controlul oficial al nivelurilor de plumb, cadmiu, mercur, staniu anorganic, 3-MCPD și benzo(a)piren din produsele alimentare

 

 

 

 

 

 

 

 

Regulamentul (CE) nr. 333/2007 al Comisiei din 28 martie 2007 de stabilire a metodelor de prelevare a probelor și de analiză pentru controlul oficial al nivelurilor de plumb, cadmiu, mercur, staniu anorganic, 3-MCPD și benzo(a)piren din produsele alimentare (Text cu relevanță pentru SEE )

 (CELEX: 32007R0333)

Trimestrul IV

A fost elaborat și este în prezent în curs de promovare

 

Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 23 iulie 2014 privind măsurile de prevenire a introducerii și răspândirii în Uniunea Europeană a Xylella fastidiosa (Well și Raju) [notificată cu numărul C(2014) 5082] (2014/497/EU) (CELEX: 32014D0497)

Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 16 mai 2012 privind măsurile de urgență pentru prevenirea introducerii și răspândirii în Uniune a Epitrix cucumeris (Harris), Epitrix similaris (Gentner), Epitrix subcrinita (Lec.) și Epitrix tuberis (Gentner) [notificată cu numărul C(2012) 3137] (2012/270/EU)  (CELEX: 32012D0270)

HG de modificare a HG nr. 558 din 22 Iulie 2011 privind măsurile de urgență din domeniul fitosanitar pentru prevenirea introducerii și răspândirii în Republica Moldova a organismelor de carantină

 

 

 

MAIA

Trimestrul IV

A fost elaborat și este în prezent în curs de promovare

 

Directiva 2002/63/CE a Comisiei din 11 iulie 2002 de stabilire a metodelor comunitare de prelevare de probe pentru controlul oficial al reziduurilor de pesticide de pe și din produsele de origine vegetală și animală și de abrogare a Directivei 79/700/CEEText cu relevanță pentru SEE.

(CELEX: 32002L0063)

HG de modificare a HG nr. 1004 din 25 octombrie 2010 de aprobare a metodelor de prelevare de probe pentru controlul oficial al reziduurilor de pesticide de pe și din plante și produsele de origine vegetală

MAIA

Trimestrul IV

A fost elaborat și este în prezent în curs de promovare

 

Decizia Comisiei din 29 noiembrie 2007 de stabilire a condițiilor de sănătate animală și publică precum și a modelelor de certificate pentru importul anumitor produse din carne și stomacuri, vezici și intestine tratate destinate consumului uman, provenind din țări terțe și de abrogare a Deciziei 2005/432/CE [notificată cu numărul C(2007) 5777] (Text cu relevanță pentru SEE) (2007/777/EC) (CELEX: 32007D0777)

de stabilire a condițiilor de sănătate animală și publică precum și a modelelor de certificate pentru importul anumitor produse din carne și stomacuri, vezici și intestine tratate destinate consumului uman

 

MAIA

Trimestrul IV

Aprobat prin HG nr. 560/17.08.2015

 

Regulamentul (UE) nr. 16/2011 al Comisiei din 10 ianuarie 2011 de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a sistemului rapid de alertă pentru alimente și furaje Text cu relevanță pentru SEE

(CELEX: 32011R0016)

HG privind măsurile de punere în aplicare a sistemului rapid de alertă pentru alimente și furaje

MAIA

Trimestrul IV

A fost transmis Guvernului spre aprobare

 

Regulamentul (CE) nr. 333/2007 al Comisiei din 28 martie 2007 de stabilire a metodelor de prelevare a probelor și de analiză pentru controlul oficial al nivelurilor de plumb, cadmiu, mercur, staniu anorganic, 3-MCPD și benzo(a)piren din produsele alimentare (Text cu relevanță pentru SEE )

(CELEX: 32007R0333)

HG de modificare a HG nr. 941 din 11 octombrie 2010 de aprobare a regulilor privind metodele de prelevare și analiză pentru controlul oficial al nivelurilor de plumb, cadmiu, mercur, staniu anorganic, 3-MCPD și benzo(a)piren din produsele alimentare

 

MAIA

Trimestrul IV

Aprobat

 

Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman

 (CELEX: 31998L0083)

HG de aprobare a Regulamentului  Sanitar pentru monitorizarea calității apei

MS

Trimestrul III

 

 

Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

 

Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole  

Regulamentul (CE) nr. 607/2009 al Comisiei din 14 iulie 2009 de stabilire a unor norme de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului în ceea ce privește denumirile de origine protejate și indicațiile geografice protejate, mențiunile tradiționale, etichetarea și prezentarea anumitor produse vitivinicole

Proiect de lege care modifică Legea nr. 66/2008 privind protejarea indicațiilor geografice, denumirilor de origine și  specialităților tradiționale garantate

 

 

 

 

MAIA

2015

Proiectul de HG a fost aprobat în ședința de guvern din data 28.10.2015 (HG nr. 805 din 29.10.2015); proiectul a fost înregistrat la Parlament sub nr. 437 din data 04.11.2015.

 

 

Directiva 2009/41/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009 privind utilizarea în condiții de izolare a microorganismelor modificate genetic

 

 

 

 

MS

Trimestrul IV 2015

Se va institui un grup de lucru pentru elaborarea proiectului de HG care urmează să fie aprobat conform termenelor limită, până în trimestrul IV 2016.

 

Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 martie 2001 privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic și de abrogare a Directivei 90/220/CEE a Consiliului

Proiect de lege privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic

 

 

MM

     2015

Se află în curs de elaborare de instituțiile relevante.