Planul de Acțiuni al Guvernului nu și-a trasat ca prioritate un domeniu foarte important pentru societate – siguranța alimentară a consumatorilor. Deși, în Plan sunt incluse câteva acțiuni tangente, le considerăm insuficiente pentru edificarea unui mediu sigur de viață pentru consumatori în Republica Moldova.

gov2

 

În acest context, formulăm următoarele propuneri pentru completarea și îmbunătățirea Planului de Acțiuni al Guvernului.

  1. În pct. IV din Plan (Infrastructură și Economie), subpunctul A (Mediul de Afaceri), acțiunea cu nr.14 prevede aprobarea proiectului de lege privind diminuarea risipei alimentare. Susținem această inițiativă, or, potrivit practicilor internaționale, operatorii alimentari care nu reușesc să comercializeze produsele alimentare apropiate de data expirării vor avea opțiunea de a dona aceste produse alimentare, fie de a le comercializa la preț redus, iar dacă nu reușesc, au obligația să neutralizez produsele alimentare expirate. Însă, una din problemele stringente și dureroase pentru Republica Moldova reprezintă procedura de „nimicire/neutralizare a produselor” alimentare. În prezent, lipsește un mecanism clar şi unic de nimicire a produselor alimentare, precum şi prevenirea consecinţelor periculoase ce pot surveni urmare acestor vulnerabilităţi. Procedura aplicată în baza deciziilor unilaterale şi arbitrare ale funcţionarilor ANSA lipseşte consumatorii de garanţia nimicirii de facto a produselor alimentare neconforme şi/sau periculoase, survenind riscul de reamplasare a acestora pe piaţă.

Propunere: Includerea priorității de revizuire a cadrului legal referitor la nimicirea (neutralizarea) produselor alimentare, cu reglementarea clară și detaliată a procedurilor, etapelor, termenilor, drepturilor și obligațiilor operatorilor alimentari, competențele autorităților publice, drepturile, obligațiile și responsabilitățile funcționarilor publici. Tot aici e necesar de îndreptat eforturile și identificat resursele pentru a putea de facto implementat normele referitor la nimicirea (neutralizarea) produselor alimentare (locuri special amenajate, parteneriate publice-private cu agenții economici care pot presta astfel de servicii, tehnologii moderne care să nu dăuneze mediului înconjurător etc.).

  1. La nivelul Uniunii Europene există acte normative care reglementează acizii grași trans, precum Regulamentul (CE) nr.1925/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind adaosul de vitamine și minerale, precum și de anumite substanțe de alt tip în produsele alimentare, Regulamentul (UE) 2019/649 AL Comisiei din 24 aprilie 2019. În conformitate cu aceste reglementări, conținutul de acizi grași trans, alții decât acizii grași trans prezenți în mod natural în grăsimea de origine animală, din alimentele destinate consumatorului final și din alimentele destinate vânzării cu amănuntul, nu pot depăși 2 grame la 100 g de grăsime. La 3 decembrie 2015, Comisia a adoptat un raport privind acizii grași trans în produsele alimentare și în regimul alimentar general al populației Uniunii. Raportul a reamintit faptul că bolile cardiace sunt principala cauză de deces în Uniune, iar un aport mare de acizi grași trans crește în mod semnificativ riscul de boli cardiace, mai mult decât orice alt nutrient cu număr de calorii similar. Raportul a concluzionat că stabilirea unei limite legale pentru acizii grași trans industriali în produsele alimentare pare a fi măsura cea mai eficientă pentru sănătatea publică, protecția consumatorilor și compatibilitatea cu piața internă. Plus la aceasta, la 15 mai 2018, Organizația Mondială a Sănătății a recomandat eliminarea acizilor grași trans produși pe cale industrială din alimentele consumate la nivel mondial.

Propuneri: În pct. VII din Plan, subpunctul A (Agricultura) este oportun de inclus acțiuni care ar stabili elaborarea cadrului legal în vederea reglementării acizilor grași trans în corespundere cu standardele Uniunii Europene.

  1. Planul include mai multe acțiuni referitoare la îmbunătățirea cadrului legal și instrumentelor electronice în domeniul achizițiilor publice (pct. III Finanțe publice, subpunctul D Domeniul achizițiilor publice). Însă, nu regăsim acțiuni specifice în privința achizițiilor publice de produse alimentare, or, în ultimii ani au fost numeroase cazuri de achiziționare a produselor neconforme în grădinițe.

Propuneri: Includerea în Plan a acțiunilor destinate nemijlocit achizițiilor publice de produse alimentare pentru asigurarea calității și conformității acestora și nemijlocit protecția sănătății și vieții copiilor, ca și categorie vulnerabilă. Printre soluții am putea menționa:

-      desfășurarea achizițiilor publice de produse alimentare în mod centralizat pentru autoritățile contractante responsabile de asigurarea instituțiilor de învățământ cu astfel de produse;

-      obligarea desfășurării procedurilor de achiziții de valoare mică prin intermediul platformelor electronice;

-      revizuirea cadrului legal (art.25 din legea nr.131/2015 și HG nr.1418/2016) pentru a nu permite sub nici o formă participarea operatorilor economici (inclusiv fondatorilor acestor operatori economici) la procedurile de achiziții publice dacă au livrat produse alimentare neconforme instituțiilor de învățământ;

  1. În prezent legislația Republicii Moldova prevede un mecanism dificil și ineficient de sancționare a operatorilor economici în cazul constatării de către ANSA a încălcării legislației, care presupune desfășurarea unui proces judiciar și acordarea doar instanței de judecată a competenței de sancționare. În speță este vorba despre interesul public (viaţa sau sănătatea populaţiei) versus dreptul la apărare și accesul la justiție a operatorului economic. În astfel de condiții se impune identificarea acelui echilibru care ar satisface ambele necesități, cu luarea în considerație și a art.55 alin.(1) din Regulamentul (CE) nr.882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29.04.2004 ce prevede stabilirea sancțiunilor eficiente, proporționale și disuasive.

Propuneri: Completarea Planului cu acțiuni ce se referă la îmbunătățirea cadrului legal ce ține de sancționarea operatorului economic în cazul în care activitatea acestuia implică un pericol iminent pentru viaţa sau sănătatea populaţiei, în conformitate cu legislaţia privind siguranţa alimentelor și protecției consumatorilor.

  1. Autoritățile publice (ANSA, Centrul de sănătate publică) nu reacționează totdeauna prompt și eficient la sesizările cetățenilor și ONG-lor, inclusiv Asociațiile obşteşti de consumatori, în cazurile ce țin de produsele alimentare neconforme, mai ales când acestea dăunează vieții și sănătății consumatorilor. Când e vorba de produse alimentare (mai ales cele ușor perisabile sau cu termen mic de valabilitate), orice intervenție întârziată a autorităților devine ineficientă și reduce șansele de prelevare a probelor necesare pentru analiza de laborator, de demonstrare a neconformității produselor alimentare, de demonstrare a comportamentului ilegal al agentului economic, de sancționare a acestuia și de recuperarea a daunelor cauzate consumatorului.

Propuneri: Printre prioritățile Guvernului trebuie să se regăsească revizuirea și îmbunătățirea cadrului legal pentru a stabili cu claritate procedura de examinare și soluționare a unor astfel de petiții în termeni restrânși, fără birocrație și formalități excesive, cu reacționare și intervenții imediate din partea autorităților competente când este vorba de produse alimentare și pericol pentru viața și sănătatea consumatorilor. Inclusiv, aceste reglementări trebuie să se refere la proceduri standarde și operative de implicare și colaborare cu alte autorități publice (Inspectoratul General de Poliție, Autoritățile Publice Locale etc.).

  1. Potrivit art.30 din legea nr.105 din 13.03.2003 privind protecţia consumatorilor, Asociaţiile obşteşti de consumatori au mai multe posibilități pentru protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale consumatorilor. Spre exemplu, potrivit art.30 alin.(2) lit.e) din legea nr.105/2003, Asociaţiile obşteşti de consumatori au dreptul să organizeze, în modul stabilit de lege, efectuarea expertizei produselor, serviciilor în ceea ce priveşte conformitatea lor cerinţelor prescrise, stabilite în actele normative sau declarate. În pofida acordării acestui drept asociațiilor obşteşti de consumatori, cadrul legal național nu conține prevederi care să reglementeze și detalieze procedura efectuării expertizei produselor de către asociațiile obşteşti de consumatori. Mai mult ca atât, autoritățile publice nu recunosc expertizele efectuate la inițiativa asociațiilor obşteşti de consumatori. La fel, există riscul ca aceste expertize să fie declarate nule de către instanțele de judecată (în cazul unui eventual litigiu), pe motiv de nerespectare a legislației și a procedurilor (inexistente pentru asociațiile obşteşti de consumatori). Aceasta este doar una din problemele care demonstrează inaplicabilitatea în practică a normelor referitor la Asociaţiile obşteşti de consumatori.
  2. Propuneri: De inclus în pct.10, subpunctul B (Societatea civilă) acțiuni referitor la:

-      îmbunătățirea cadrului normativ pentru asigurarea activității eficiente a Asociaţiilor obşteşti de consumatori, protecția acestor asociații de eventuale riscuri, impulsionarea parteneriatelor cu autoritățile publice din domeniu;

-      îmbunătățirea cadrului legal în domeniul transparenței decizionale (legea nr.239/2008 și HG nr.967/2016) pentru a asigura un dialog și parteneriat continuu, permanent și transparent între autoritățile publice centrale în domeniul siguranței alimentelor și protecției consumatorilor (Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieții, Agenția Națională pentru Sănătate Publică. În acest sens, pot fi utilizate instrumente precum: mecanisme instituţionalizate la nivel central şi local de cooperare şi parteneriat între autorităţile publice şi societatea civilă (consilii consultative, grupuri de lucru permanente sau grupuri de lucru ad-hoc cu participarea societăţii civile); informarea și consultarea permanentă și obligatorie a asociațiilor în cazul examinării proiectelor de acte normative în domeniul siguranței alimentelor și protecției consumatorilor, cu luarea obligatorie în considerație a opiniilor și avizelor acestora.