Laptele este cel mai important produs, datorită compoziţiei chimice complexe, valorii biologice şi gradului înalt de digestibilitate. El conţine peste 100 substanţe necesare organismului uman: toţi cei 20 aminoacizi, 10 acizi graşi, 25 de vitamine şi 45 de elemente minerale. Un pahar de lapte furnizează organismului – 13% de proteine din doza zilnică recomandată, 21%- vitamina D, 35%-calciu, 18%- fosfor, 11% selenium ,22% – vitamina B2 si 35 mg de acizi grași.

 

Beneficiile laptelui:

  • Asigură o bună dezvoltare fizică și intelectuală a tinerilor.
  • Mărește rezistența organismului la boli.
  • Prelungește longevitatea și asigură o bună stare de sănătate.
  • Previne osteoporoza la femeile de peste 40 de ani, în cazul consumării zilnice.
  • Favorizează eliminarea substanțelor toxice din organism ca urmare a formării unor compuși chimici  insolubili cu unele metale grele.
  • Grăsimea din lapte, deși este în cantitate destul de redusă, este o substanță energetică importantă.
  • Grăsimea din lapte conține și cantități însemnate de vitamina A, dar mai ales de vitamina D, care asigură fixarea calciului și a fosforului din oase, prevenind apariția rahitismului.
  • Are o digestibilitate a componentelor de 100% și aduce un aport semnificativ de calciu, fosfor si proteine.
  • Conține iod, astfel încât o alimentație bogată în acest produs poate preveni apariția gusei.

 

Cum se comercializează?

Laptele de consum este  supus unor tratamente prealabile.

 

După compoziție, deosebim următoarele tipuri de lapte: 

  • Integral – lapte natural, tratat termic, cu un conținut de grăsimi nu mai puțin de 3,5 %.
  • Normalizat –  lapte obținut prin adăugare sau extragere de grăsime.
  • Reconstruit – lapte  cu adaos de lapte praf, apă, zer sau lapte concentrat.
  • Degresat – lapte din care s-a extras grăsimea în vederea obținerii unui produs dietetic.
  • Denaturat – lapte cu diferite adaosuri: zahăr, sare, conservanți, fructe,  cacao, cafea, vitamine, proteine  etc.

 

După procedeul de tratare deosebim : 

  • Laptele pasteurizat se prelucrează la temperatura de +63-65C timp de 30-35 min, în cazul pasteurizării joase și la temperaturi de 72 -80 C timp de 15-20 secunde  în cazul pasteurizării înalte. În acest caz se elimină bacteriile patogene dar  nu  sporii, care pot să germineze după deschiderea ambalajului. Laptele pasteurizat își păstrează calitățile nutritive, în mare parte vitaminele. Termenul de valabilitate este de 3 zile și se păstrează numai in frigider.
  • Laptele sterilizat  se obține prin tratare la temperaturi de 115-120C timp de 20-30 min.
  • Laptele Ultrapasteurizat (UHT) se obține prin tratarea termică la 135 – 145C timp de câteva secunde și apoi se răcește rapid. Se distrug toate bacteriile patogene cât și sporii. Este mai sărac din punct de vedere nutrițional decât cel pasteurizat Are termenul de valabilitate cel puțin 6 luni, se poate păstra la orice temperatură (nu necesită refrigerare), însă după deschiderea ambalajului se păstrează la frigider nu mai mult de 3 zile.
  • Laptele praf

                                                                                                       

Ce microorganisme patogene poate conține laptele?

În lapte, de obicei, se întâlnesc microorganisme nepatogene, însă în unele cazuri se pot depista și germeni patogeni, care pot provoca unele boli la consumatori.

Sursele principale de contaminare a laptelui cu bacterii patogene sunt animalele bolnave și omul care lucrează în sfera obținerii și prelucrării laptelui.                          

 

Enterobacteriaceae

Patogeni:Consecințe:
Escherichea coli gastroenterite
Salmonella 

gastroenterite,

febra tifoidă

Shigellagastroenterite  
Yersinia enterocolitica gastroenterite

 

Alte bacterii G (-)

Patogeni:Consecințe:
Aeromonas hydrophila gastroenterite 
Brucella abortusbruceloza
Campylobacter jejuni gastroenterite

 

 Bacterii sporulate G ( )

Patogeni:Consecințe:
Bacillus Cereus intoxicații
Bacillus Anthracis antrax
Clostridium perfringenes   gastroenterite
Clostridium botulinumbotulism

 

Microorganismele patogene pentru om, care se pot dezvolta în lapte,  sunt inactivate prin fierbere, pasteurizare sau ultra pasteurizare. De aceea,  laptele și produsele lactate fabricate din lapte pasteurizat nu sunt periculoase pentru consumator.

 

Ce trebuie să cunoașteți înainte de a procura lapte?

  • Laptele are culoare albă cu nuanţă slab gălbuie, ce se accentuează în cazul laptelui cu un conţinut sporit de grăsime și caroten.
  • Gustul laptelui proaspăt este dulceag.
  • Mirosul laptelui este proaspăt și plăcut.
  • Cumpărați lapte din vitrine frigorifice ce au temperaturi cuprinse între 4-6 C. Dacă temperatura este mai ridicată, riscați să cumpărați lapte alterat.
  • Ambalajul trebuie să fie curat, nebombat, nedeteriorat.
  • Nu consumați lapte în stare crudă (proaspăt muls)! Fierbeți laptele 3-5 min pentru a preveni infectarea cu diferite  boli.
  • Laptele integral este cel mai folositor după calitățile sale nutriționale (vitamine, proteine, aminoacizi).  
  • În cazul folosirii laptelui praf, se interzice utilizarea termenului „Lapte”. Pe ambalajele de desfacere a laptelui se scrie “Produs lactat”.
  • Citiți  cu atenție pe etichetă, termenul de valabilitate, compoziția laptelui și metoda de prelucrare.

 

Alergia la lapte

Laptele este un alergen.  Persoanele alergice la lactoză trebuie să evite consumul de lapte și de produse lactate.

 

Alergia la lapte apare într-un interval de o oră, până la câteva minute după consumarea laptelui. Semnele şi simptomele alergiei la lapte variază de la minore la severe şi includ respiraţia şuierătoare, voma, apariţia eczemelor şi a problemelor digestive.

Simptomele alergiei la lapte care apar imediat după consumul acestui aliment includ: apariţia unei eczeme la nivelul corpului, respiraţia şuierătoare şi starea de vomă. Alte simptome care apar în timp sunt: fecalele lipsite de consistenţă, care pot fi însoţite de sânge, diareea, crampele abdominale, tusea, rinoreea, lăcrimarea ochilor, iritaţia pielii, mai ales în jurul gurii şi apariţia colicilor.

Este important să se poată face diferenţierea dintre alergia la lapte și intoleranţa la proteinele din lapte sau intoleranţa la lactoză. Spre deosebire de alergia la lapte, intoleranţa nu implică sistemul imunitar. Intoleranţa la lapte provoacă diverse simptome şi necesită diferite tratamente, altele decât cele necesare în alergia la lapte. Principalele simptome ale intoleranţei la proteina din lapte sau la lactoză includ apariţia problemelor digestive precum balonarea, flatulenţa frecventă şi diareea după consumul de lapte şi de produse din lapte.

 

Alergia la lapte poate fi prevenită, în primul rând, prin eliminarea produselor care au în compoziţia lor lapte şi prin citirea cu atenţie a listei de ingrediente înainte de a cumpăra un anumit produs alimentar.
Unele studii sugerează faptul că alăptarea în timpul primelor patru luni din viaţa bebeluşului, în locul administrării de lapte, formulă pe bază de lapte de vacă, poate preveni apariţia alergiei la lapte.

 

În concluzie, este cel mai bine să consumăm alimente cât mai puțin procesate și naturale (lapte integral). Aceste sfaturi au funcționat pentru atâtea generații înaintea noastră. De ce nu ar funcționa si pentru noi?