Alimentaţia joacă un rol crucial în dezvoltarea creierului în primii ani de viaţă, însă ea continuă să fie importantă şi la vârste adulte. „Activitatea mentală, gândirea, comportamentele noastre se află sub controlul neuromediatorilor a căror biosinteză depinde şi de alimentele pe care le consumăm”, spune prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti. Românii aleg alimentele în funcţie de preţ Potrivit specialistului, foarte puţini români sunt interesaţi de calităţile nutriţionale ale alimentelor pe care le mănâncă. „Criteriile în decizia de a cumpăra un aliment sunt preţul şi calităţile senzoriale, adică gustul, mirosul şi modul în care este ambalat”, precizează prof. dr. Mencinicopschi. Grăsimile „rele” afectează membrana neuronilor A fost demonstrat că demenţele, boala Parkinson, depresiile, schizofrenia şi multe alte tulburări mintale au la origine un aport insuficient de acizi graşi esenţiali, cum sunt acizii Omega 3, care se găsesc în peşte şi în fructele de mare. Organismul nostru nu poate produce aceşti acizi care formează şi protejează membranele celulare, aşa încât ar trebui să-i luăm din alimentaţie. Carenţele apar la persoanele care aleg să mănânce grăsimi nesănătoase, cum sunt cele saturate din mezeluri şi din produsele fast-food (hamburgeri, shaorma). Ele pătrund în membranele celulelor nervoase, pe care le rigidizează, iar acest lucru face ca influxul nervos să nu mai poată fi transmis. Aditivii sunt toxici pentru creier Nu doar grăsimile saturate din mezeluri sunt nocive pentru creier, ci şi aditivii pe care-i conţin. De exemplu, glutamatul monosodic, care este un potenţiator de gust şi care se găseşte în majoritatea mezelurilor şi în multe alte alimente, interferează cu funcţionarea celulelor nervoase. Din metabolizarea lui rezultă citotoxine, iar acestea afectează procesele cerebrale. „Şi dulciurile rafinate ne pot afecta capacităţile intelectuale, pentru că glucidele pe care le conţin se absorb rapid şi nu pot da energie, ci se depozitează sub formă de grăsime, devenind aterogene. Când microcirculaţia cerebrală este afectată de depunerile de grăsimi, toate funcţiile cerebrale au de suferit”, spune prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi. Următoarele generaţii ar putea avea un IQ mai mic Părinţii care-şi hrănesc copiii cu alimente nesănătoase riscă nu doar să-i îmbolnăvească şi să-i transforme în obezi, ci şi să le afecteze inteligenţa. Creierul se dezvoltă cel mai mult în primii trei ani de viaţă, iar copilul trebuie să primească în această perioadă alimente sănătoase, care să ajute dezvoltarea cerebrală, spun specialiştii. Cercetătorii Universităţii din Bristol au constatat, în urma unui studiu în care au urmărit 14.000 de copii, că aceia care au fost hrăniţi cu cartofi prăjiţi, hamburgeri, pizza şi dulciuri rafinate până la vârsta de trei ani sunt mai puţin inteligenţi decât copiii care au beneficiat de o alimentaţie sănătoasă. Specialiştii au observat acest lucru în urma testelor de inteligenţă efectuate copiilor în preajma vârstei de opt ani şi după ce părinţii acestora au oferit informaţii cu privire la obiceiurile alimentare ale copiilor lor.

Sursa: adevarul.ro