Alergia și intoleranța alimentară. Fiecare om, cel puţin odată în viaţă, a suferit de o reacţie alergică. Ea se dezvoltă atunci când sistemul imunitar consideră că o substanţă inofensivă dintr-un aliment este o ameninţare pentru organism. Reacţia alergică se manifestă în mod diferit.

Foarte des, alergia faţă de anumite alimente este  confundată cu intoleranţa alimentară,  care se dezvoltă fată de anumite substanţe conţinute de aceste alimente. Mecanismele și simptomele ce provoacă aceste stări sunt diferite. Alimentele care sunt mâncate foarte des cauzează majoritatea alergiilor. Aceleași alimente pot provoca una din aceste maladii.

Principalii alergeni alimentari sunt:

Arahidele, alunele, nucile, migdalele, laptele, albuşul de ou, gălbenuşul de ou, cazeina, cartoful, ţelina, morcovul, roşiile, codul, crabul, portocalele, merele, făina de secară, seminţele de susan, soia.

Alergia apare la o cantitate foarte mică de alergen, spre deosebire de intoleranţa alimentară, care se declanşează la un surplus de aliment. Manifestările alergice debutează cu mâncărimi, iritaţii, edem, tuse, dificultăţi de respiraţie, leşin. Arahidele pot provoca şoc anafilactic, chiar în cantităţi extrem de mici. Responsabilă pentru apariţia reacţiei alergice este histamina, care se eliberează de celulele  sistemului imunitar. 

În schimb, reacţiile de intoleranţă alimentară sunt rezultatul inabilităţii sistemului digestiv de a digera anumite substanţe alimentare, iar severitatea simptomelor depinde de cantitatea de alimente ingerată. Reacţia de intoleranţă alimentară se instalează de obicei mai lent, nu implică sistemul imunitar şi în cele mai multe cazuri nu prezintă un pericol pentru viaţă. De aceasta maladie suferă 90% din populația de pe glob, dar majoritatea oamenilor nu-și dau seama de acest fapt. În consecință, se aleg cu boli cronice ale pielii, tractului digestiv, neurologice, obezitate etc. Oamenii se tratează cu anii, neștiind că motivul principal ține de alimentație. Ca exemplu este intoleranța la lactoză (predominant din lapte). Intestinul nu este în stare să digere lactoza din cauza deficitului al enzimei lactaza. Se manifestă clinic prin dureri abdominale, diaree. Totodată, mai pot apărea şi reacţii adverse faţă de aditivii din alimente.

Exista o mulţime de alimente, bogate în mod natural în histamină sau capabile să elibereze histamina în organism. Din această cauză,  aceste alimente pot declanşa aceleaşi simptome similare alergiei (reacţii pseudo alergice) şi cele două afecţiuni adesea sunt confundate. Salamurile afumate conţin histamină în calitate de stabilizator. Ca rezultat, oamenii care consumă salam pot avea reacţie pseudo alergică – mâncărime, iritaţie. Caşcavalurile cu mucegai au în componenţa lor tiramină, care provoacă eliberarea histaminelor de către celulele sistemului imun.

Dintre alergenii alimentari mai cunoaştem peştele afumat, conservanţii, care se folosesc la afumat, glutamatele, ciocolata, citricele, căpşunii, acidul salicilic.

Alcoolul, la rândul său, contribuie la sporirea declanşării reacţiilor alergice. Unele băuturi alcoolice, de exemplu, vinul roşu, conţine substanţe, ce provoacă eliberarea histaminei.

Persoanele care provin dintr-o familie cu antecedente în ceea ce priveşte intoleranţele sau alergiile alimentare prezintă riscuri mai mari de a dezvolta, la rândul lor, aceleaşi alergii.

Înainte de a alege un aliment, trebuie sa citeşti cu atenţie eticheta şi să ții cont de potențialele alimente care îţi pot provoca o alergie sau intoleranţă.

Deocamdată, legislaţia Republicii Moldova nu prevede necesitatea de a marca în mod obligatoriu pe etichete ingredientele ce provoacă alergii sau intoleranţă alimentară.